Peste 20% dintre pacienţi, nemulţumiţi de curăţenia din spitale. Aproape 5.000 de români au spus că li s-au solicitat bani de către personalul medical, potrivit Observatorului Român de Sănătate

Vocea.biz / 08.02.2018
Peste 20% dintre pacienţi, nemulţumiţi de curăţenia din spitale. Aproape 5.000 de români au spus că li s-au solicitat bani de către personalul medical, potrivit Observatorului Român de Sănătate

Un studiu al Observatorului Român de Sănătate arată că peste o cincime dintre pacienţii internaţi la spitalele de stat din România sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de curăţenia din spitale, iar tot atâţia au fost nevoiţi să îşi cumpere singuri medicamente sau alte materiale sanitare în perioada internării. De asemenea, aproape 5.000 de pacienţi au declarat că li s-au solicitat bani sau atenţii de către personalul medical, în timp ce 8 din 10 au spus că sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de modul în care medicul i-a îngrijit.

Ministrul Sănătăţii Sorina Pintea spune că se aştepta să fie mai mulţi pacienţi care să se plângă de serviciile medicale şi de curăţenia din spitale, iar legat de faptul că unii pacienţi au fost nevoiţi să îşi cumpere singuri medicamente, a spus că acestea pot fi decontate de spital.

Potrivit studiului elaborat de Observatorul Român de Sănătate, pe un eşantion de 122.423 de chestionare de feedback completate de pacienţii români prin SMS şi formular web la externarea din spitalele de stat, peste o cincime dintre pacienţi sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de curăţenia din spitale, iar o cincime dintre ei au spus că au fost nevoiţi să îşi cumpere singuri medicamente, notează News.ro.

De asemenea, 4.798 de pacienţi au spus că li s-au cerut bani sau atenţii de către medici sau alt personal medical (3,32  la sută dintre respondenţi), iar 8 din 10 au spus că sunt mulţumiţi sau nemulţumiţi de activitatea şi implicarea medicului care i-au îngrijit.

Pe de altă parte, 21 la sută dintre spitalele din România nu au oferit niciun chestionar de satisfacţie în perioada analizată de Observator, respectiv decembrie 2016 – ianuarie 2018.

Cele mai bine evaluate spitale din punct de vedere al serviciilor medicale sunt Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Cuza Vodă” din Iaşi (87,82 la sută), Spitalul de Recuperare din Cluj (86,85 la sută), Spitalul de Obstretrică-Ginecologie „Dr. I.A. Sbarcea” din Braşov (86,82 la sută),  Centrul de Boli Reumatismale Dr. Ion Stoica din Bucureşti (86,8 la sută), Spitalul de Obstetrică-Ginecologie „Panait Sîrbu” din Bucureşti (86,2 la sută), Spitalul de Nefrologie „Dr. Carol Davila” din Bucureşti (86,14 la sută).

Din punct de vedere al curăţeniei, cele mai bine cotate sunt Institutul Inimii „Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca (92,27 la sută), Spitalul de Nefrologie „Dr. Carol Davila” din Bucureşti (91,63 la sută), Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice Bucureşti (91,33 la sută), Spitalul de Recuperare Cluj-Napoca (91,19 la sută), Institulul Regional de Oncologie Iaşi (90,61 la sută).

În „topul ruşinii” se află 10 dintre cele mai mari spitale din România care nu au pus la dispoziţie pacienţilor chestionare de feedback, respectiv Spitalul Judeţean de Urgenţă Craiova, Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu-Joi, Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău, Spitalul Judeţean Tulcea, Spitalul Municipal de Urgenţă Roman, Spitalul Clinic CF nr. 2 Bucureşti, Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei, Spitalul de Recuperare Iaşi şi Spitalul Clinic CF Cluj-Napoca.

La nivel naţional, în perioada decembrie 2016 – ianuarie 2018, au fost completate 122.423 e chestionare de satisfacţie, reprezentând 3 la sută din totalul pacienţilor externaţi.

În ansamblu, la întrebarea „Cât de mulţumit sunteţi de servicile medicale oferite de spital?”, 37,44 la sută au răspuns „Foarte mulţumit”, 42,37 la sută – „mulţumit”, 9,13 la sută – nemulţumit” şi 11,06 la sută – „foarte nemulţumit”. La întrebarea „Cât de mulţumit sunteţi de curăţenia din spital?”, 29,85 la sută dintre pacienţi au răspuns „foarte mulţumit”, 48,42 la sută – „mulţumit”, 12,47 la sută – „nemulţumit” şi 9,27 la sută – „foarte nemulţumit”.

Realizatorii studiului atrag atenţia asupra importanţei trimiterii chestionarului de evaluare pacienţilor, astfel că spitalul ar trebui să solicite şi să introducă datele de contact ale pacientului în platforma informatică a CNAS. Ei propun modificarea Legii 95/2006 astfel încât managerul spitalului să fie responsabil de introducerea în platforma CNAS a datelor de contact pentru minimum 50 la sută din numărul pacienţilor externaţi. De asemenea, Observatorul Român de Sănătate solicită Ministerului Sănătăţii organizarea unei dezbateri publice prin care să se discute opţiunile fezabile pentru stabilirea unui mecanism de recompensare financiară a spitalelor care depăşesc anumite valori ale frecvenţei completării chestionarelor de evaluare a satsfacţiei.

Întrebată cum comentează raportul Observatorului Român de Sănătate, ministrul Sănătăţii Sorina Pintea a spus că se aştepta să fie mai mulţi pacienţi care să se plângă de curăţenia din spitale.

„Am primit raportul, dar este logic. O cincime? Foarte puţin. Eu credeam că sunt mai mulţi”, a spus Sorina Pintea.

Referitor la „atenţiile” pentru medici, ea a spus că această problemă nu este reglementată.

De asemenea, întrebată ce părere are despre faptul că unele spitale nu pun la dispoziţia pacienţilor chestionarele de satisfacţie, Pintea a spus că „foarte proastă”.

În ceea ce priveşte procentul de pacienţi care au fost nevoiţi să îşi cumpere singuri medicamente pentru că acestea nu se găseau în spital, ministrul Sănătăţii a spus că pacientului îi pot fi decontate.

„M-a mai frapat un lucru. O cincime de pacienţi trimişi să îşi cumpere medicamente? Legea spune că, dacă pacientul este internat în spital, spitalul trebuie să îi asigure tot. Dacă cumva nu are în acel moment pe stoc medicamente, atunci pacientul vine cu chitanţa şi atunci spitalul este obligat să îi dea pacientului înapoi banii. Orice medicament pe care pacientul îl consumă când este internat în spital trebuie consemnat în foaia de observaţie. Este o obligaţie. Orice medicament, chiar dacă vii de-acasă cu aspirină, se consemnează. Pacientul vine, face cerere de decontare, se trimite la partea financiară, care cere foaia de obervaţie să vadă dacă acel medicament a fost consemnat”, a explicat Sorina Pintea.

Citește și...