Românii, duşi cu zăhărelul. Ce conţine ciocolata cu lapte vândută la noi în ţară

Un nou studiu derulat de Asociația Pro Consumatori (APC) asupra ciocolatei cu lapte a scos la iveală faptul că multe sortimente prezente pe piața locală au zahăr în exces, acesta fiind, de altfel, primul ingredient care se regăsește în rețetele a 92% dintre ciocolatele analizate. Laptele, care ar trebui să fie pe primul loc în lista de ingrediente a ciocolatelor cu lapte, se regăsește însă pe această poziție la doar 2% dintre sortimentele analizate. În schimb, experții APC au descoperit să unele ciocolate au urme de lapte și aromă de lapte.

Pentru analiza calitativă a ciocolatei cu lapte, APC a achiziționat, în prima decadă a lunii septembrie, 61 de sortimente de ciocolată cu lapte și diferite adaosuri, fabricate/distribuite de brand-urile: Carrefour, Lidl, Mega Image, Auchan și Kaufland, Rewe România, Kandia Dulce, Mondelez România, Amaco Dulcey, Hershey Company SUA, Chocotime Grecia, Firenze Com, Duo, De Silva Exclusiv, Armaco Distributions, Sly Nutritia, Gunz, Inter Conecter, Heidi, Dijec, Chocco Garden, Food Distributione, Loocker, Weinrich, Dolfin, Starbrook, Solent, Mondelez, Nestle, Meybona, The Belgian Chocolate Group.

Analiza ingredientelor folosite la fabricarea ciocolatelor a scos la ivelă faptul că, în compoziția sortimentelor studiate de experții APC, se regăsesc: zahăr, dextroză, sirop de glucoză-fructoză, sirop de porumb, cacao degresată pudră, grăsime vegetală (palmier, shea, soia, rapiță) parțial hidrogenate în diferite proporții, grăsimi din unt, dulce de leche, ulei de semințe de palmier, ulei de floarea soarelui, ulei de nuci de cocos, ulei de semințe de bumbac, lapte solid, lapte condensat, lapte praf integral, lapte praf degresat, grăsime din lapte, smântână integrală, zer praf, pudră de frișcă, unt de cacao, unt concentrat, unt deshidratat, fibre de cacao, făină de soia, pudră de cacao cu conținut redus de grăsime, masă de cacao, extract de malț din orz, whisky, extract de vanilie de Bourbon, aromă naturală de vanilie, extract de vanilie,  aromă, aromă de lapte, lactoză, pastă de alune de pădure, cereale expandate, fulgi de porumb, orez expandat, caramel, caramel cu unt sărat, sirop de glucoză, substanță grasă anhidră din lapte, migdale, cafea, făină de grâu, aromă naturală de caramel, miere, albuș de ou praf.

Având în vedere acest aspect, s-a realizat o analiză a primelor trei ingrediente din toate cele 61 de sortimente și s-au constatat următoarele:

Cum poți avea un abdomen plat în această vară. Este mai simplu decât ai crede

Cum arată micul dejun savurat de oamenii sănătoşi. Ce produse sunt preferate

– La 92% dintre ciocolatele analizate, primul ingredient este reprezentat de zahăr. La doar 2% dintre ciocolatele analizate primul ingredient este reprezentat de lapte;

– La 46% dintre ciocolatele analizate, cel de-al doilea ingredient este reprezentat de untul de cacao;

– La 23% dintre ciocolatele analizate, cel de-al doilea ingredient este reprezentat de grăsimi vegetale exotice (palmier, cocos, shea) hidrogenate sau parțial hidrogenate;

– La 40% dintre ciocolatele analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de laptele praf integral;

– La 20% dintre ciocolatele analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de zerul praf.

”Dacă ciocolata tradiţională are în compoziţie lapte praf, zahăr, unt, apă și cacao, ciocolata cu lapte fabricată în sistem industrial nu trebuie să conțină mai mult de 5 ingrediente: lapte, zahăr, unt de cacao, masă de cacao și lecitină. Aceasta din urmă nu are nimic în comun cu ciocolata realizată tradiţional în ciocolaterii. Calitatea ciocolatei cu lapte fabricată în sistem industrial se apreciază în funcție de calitatea și ordinea primelor trei ingrediente. În cazul ciocolatei cu lapte de calitate superioară, ordinea ingredientelor este următoarea: lapte, zahăr și cacao”, spune conferențiar universitar doctor Costel Stanciu, președintele APC, coordonatorul studiului.

Totodată, printre ingredientele cel mai des folosite la prepararea ciocolatelor analizate se regăsesc:

– zer praf, la 50% dintre sortimentele analizate;

– lapte praf integral fără a se preciza procentul folosit în compoziția acelor produse, la 50% dintre sortimentele analizate;

– arome artificiale în 33% dintre sortimentele analizate;

– lapte praf degresat, nespecificându-se nici cantitatea, nici conținutul de grăsime din acesta, la 26% dintre sortimentele analizate;

– grăsimi din lapte la 18% dintre sortimentele analizate;

– conținut de cacao în proporții variate, între 5% și 49%;

– conținut de lapte în proporții variate, între 1% și 39%.

”Analizând foarte multe dintre brandurile de ciocolată care se comercializează pe piaţa noastră, am înţeles că producătorii pun accentul întâi pe cantitate, şi nu pe calitatea produselor oferite consumatorilor români. Raţionamentul capitalist care stă în spatele acestei filosofii este puterea limitată de cumpărare, reflectată aproape de fiecare dată cu un grad scăzut de informare a consumatorului român. Majoritatea sortimentelor de ciocolată regăsite în România conţin un exces de zahăr, lapte praf şi grăsimi vegetale hidrogenate care inflamează organismul nostru, perturbând în mod regulat echilibrul florei intestinale, asociat în primul rând cu scăderea numărului de microorganisme benefice şi o creştere a tulpinilor patogene. Cele mai multe dintre sortimentele de ciocolată conţin cacao într-un procent de max. 30% din totalul compoziţiei, restul de 70% dintre ingrediente întreţinând starea inflamatoare a intestinului nostru”, spune nutriţionistul Dumitru Bălan, citat de APC.

Ce efecte au asupra organismului aditivii alimentari din ciocolată

Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung, un alt obiectiv al studiului, a scos la iveală faptul că, în cele 61 de produse analizate sunt prezenți 11 aditivi alimentari: monostearat de glicerină, carbonat acid de sodiu, caramel, carbonat de calciu, bicarbonat de sodiu, sorbitol, malitol, poliricinoleat de poliglicerină, lecitină din soia, lecitină din floarea soarelui, lecitină din rapiță.

E150a – caramelul simplu este cel mai utilizat colorant artificial. Conform APC, acesta poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale, consumul nefiind recomandat copiilor hiperactivi.

E150d – caramelul sulfit de amoniu, substanță care poate provoca probleme intestinale după ingestia unor cantităţi mari.

E322 – lecitine din soia/floarea soarelui/rapiță, emulgatori. ”În general, este sigur. Totuși, unele studii arată că poate fi descompus de bacteriile din tractul digestiv într-un compus care poate contribui în timp la apariția aterosclerozei și a infarctului. Lecitina de soia se obține din reziduurile lichide rămase după ce uleiul de soia crud trece printr-un proces de degomare (eliminarea rășinilor și gumelor). Este un deșeu care conține solvenți și pesticide și poate avea o consistență fie gumoasă, fie solidă, ca de plastic. Lecitina se folosește ca emulsificator pentru a preveni separarea apei de grăsimi, dar ajută și la conservarea alimentelor mărindu-le termenul de valabilitate pe raft”, precizează experții APC în studiul efectuat.

E420 – sorbitol, substanță folosită ca îndulcitor pentru valoarea calorică redusă, de 2.6 kcal/gram, cu aproximativ 40% mai mică decât a zahărului. ”Consumul de sorbitol  nu este indicat în cazul persoanelor care au probleme cu colonul sau cu alte părți ale sistemului digestiv, acestea pot avea parte de dureri abdominale puternice, flatulență (gaze) și diaree. Testele făcute pe șobolani au demonstrat că sorbitolul poate afecta tractul digestiv producând sângerări, perforarea colonului și colită”, arată APC.

E421 – malitol, un aditiv alimentar folosit ca îndulcitor, antiaglomerant, stabilizator și umectant, obținut din hidrogenarea fructozei din amidon sau zahăr, dar și prin fermentarea fructozei de către fungi și bacterii, prin extragere directă din plantele ce conțin cantități mari. ”Această substanță chimică are 50% din puterea de îndulcire a zahărului, adică 1.6 calorii per gram și un indice glicemic mai mic decât zahărul. Persoanele ce suferă de insuficiență cardiacă congestivă, anurie, hipotensiune, edem pulmonar trebuie să evite acest aditiv alimentar. În cantități mari, această substanță chimică poate produce dezechilibre electrolitice, acidoză, pierderea de electroliți, dureri de cap, convulsii, diaree și amețeală. Alte efecte secundare generate de această substanță sunt: uscarea mucoaselor, dureri la nivelul extremităților, frisoane, deshidratare, febră, greață, vomă, afecțiuni renale grave”, conform studiului.

E476 – poliricinoleat de poliglicerină, emulgator, ale cărui efecte adverse nu sunt cunoscute.

E500i – carbonat acid de sodiu, aditiv este folosit ca regulator de aciditate, antiaglomerant, agent de creștere şi care poate cauza creșterea nivelului de sodiu din organism, creșterea tensiunii arteriale şi probleme la nivel digestiv.

”Ciocolata cu lapte, prin lege, ar trebui să conţină minim 14% lapte praf, maxim 55% zahăr şi 25% cacao la care se adaugă untul de cacao. Valoarea calorică este puţin mai mare decât a ciocolatei amare, dar proprietăţile antioxidante sunt mult mai slabe chiar spre nule, deoarece având un conţinut foarte scăzut în cacao beneficiile sunt foarte reduse. De aceea este de preferat să alegeți ciocolată amară de bună calitate. În afară de lecitină, care este un emulgator şi care se poate găsi în diferite concentraţii, alţi aditivi nu au de ce să fie prezenţi în ciocolată. Deci, atenţie la etichete! Ciocolatele cu lapte care au 60 gr zaharuri pe 100 gr de produs şi nu conţin unt de cacao, ci un amestec de grăsimi vegetale (palmier, soia, răpiță şi grăsimi parţial hidrogenate) nu numai că nu aduc beneficii, dar sunt dăunătoare sănătăţii”, spune Marie Vrânceanu, nutriţionist specializat în nutrigenomică – domeniu care studiază modul în care produsele alimentare afectează modul de funcţionare a genelor.

Până la 12 lingurițe de zahăr, într-o ciocolată

Studiul trage, totodată, un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care zahărul adăugat în alimentele destinate copiilor cu vârste mici îl are asupra sănătății acestora, în contextul în care, la toate produsele analizate, cantitatea de zaharuri declarată de producători depăşeşte 15 grame zahăr per 100 grame de produs, încălcându-se astfel recomandarea din Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor.

”Cantitatea de zahăr adăugat în sortimentele de ciocolată analizate variază între 3 și 12 lingurițe de zahăr per 100 grame produs, adică între 15 grame zahăr și 61 grame zahăr per 100 grame produs. Conținutul ridicat de zahăr din acest tip de produs explică și valoarea energetică ridicată, aceasta variază între 444 kcal și 615 kcal. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca cel mult 10% din aportul zilnic de energie pentru adulți și copii să provină din zaharuri libere, ceea ce înseamnă aproximativ 25 de grame de zahăr pe zi”, arată studiul.

Dr. Florin Ioan Bălănică, specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, fondator al “Școlii pentru Sănătate și Longevitate” și membru al “Academiei Americane de Nutriție și Dietetică”, atrage atenția asupra conținutului ridicat de zahăr și grăsimi din ciocolatele de pe piață, un cocktail dăunător organismului.

„Ciocolata este asociată cu plăcerea și răsfățul. Creierul funcționează cu glucoză, iar zahărul este refugiul în caz de stres, că doar nu o să mâncăm ceafă de porc! Tot zahărul este și principalul combustibil, mai apoi grăsimile și proteinele. Ne obișnuim cu zahărul încă de la formula de lapte praf și nu mai uităm acest gust. Ne lipsește și îl căutăm. Puțini știu că într-o tabletă de ciocolată găsim 30-40 g grăsimi și 40-60 g zahăr/100 g. Adică, o compoziție cel puțin nefericită pentru sănătatea noastră. Ce nu știu foarte mulți este că metabolismul nu “face față” combinației egale de zahăr și grăsimi. Adică, un aliment care conține atât zahăr, cât și grăsimi în proporții egale este mai nesănătos decât unul care conține numai zahăr sau numai grăsimi”, a explicat Bălănică.

Acesta recomandă în schimb consumul de ciocolată cu o proporție mare de cacao, minim 70%, dar în prima parte a zilei și numai persoanelor care sunt foarte active.

Ce efecte are zahărul asupra copiilor

Zahărul este unul dintre principalii inamici ai sănătății, în special în cazul copiilor. Printre principalele efecte ale zahărului în alimentația copiilor se numără:

– Dereglarea metabolismului calciului – dantura copiilor este afectată de consumul excesiv de zahăr de timpuriu, studiile arătând că zahărul adăugat în timpul preparării produselor destinate copiilor (monozaharidele și dizaharidele) reprezintă cauza numărul unu în apariția cariilor.

– Obezitatea, cea mai răspândită afecțiune provocată de consumul excesiv de zahăr. Deși zahărul nu este bogat în calorii, consumat în exces, poate afecta sistemul hormonal, ducând la creșterea apetitului, mărirea țesutului adipos și apariția celulitei. În Europa, 1 din 3 tineri cu vârsta peste 11 ani este supraponderal sau obez, subliniază APC.

– Diabetul. Consumul de zahăr și de produse zaharoase este cel mai mare inamic al pancreasului care, în timp, epuizat de efortul de a metaboliza cantități mari de zaharoză, începe să nu mai funcționeze la parametri normali. Așa apare diabetul, boală care generează complicații grave în organism.

”Un lucru deosebit de grav este adaosul de “zahăr ascuns” care poate fi găsit în diverse sortimente de mâncare și cel mai grav, și în mâncărurile destinate copiilor. Foarte important este să citiți etichetele produselor, pentru a studia conținutul lor de zahăr. Deși pe etichetele unor produse, sucuri sau cereale, scrie natural, acest lucru nu este adevărat de cele mai multe ori. Ingrediente precum fructoză din sirop de porumb, folosite ca îndulcitori, fac din produsele “naturale” adevărate bombe în alimentația copiilor. Alte ingrediente în care este “ascuns” zahărul sunt: fructoza, siropul de malț, extractul de malț, siropul de porumb, melasa, zahărul brun, zaharoza, malțul de orez, agava. Toate acestea reprezintă îndulcitori artificiali adăugați în produsele destinate copiilor ce dăunează sănătății lor”, atrag atenția experții APC.

Potrivit acestora, afecțiunile cauzate de consumul excesiv de zahăr sunt următoarele: osteoporoza și probleme legate de asimilarea calciului, scăderea imunității, cancer, în special cel de colon, gastrită, colită de fermentație, tulburările de ciclu menstrual la femei, alergiile, scleroza, reumatismul, anemia, cardiopatiile, astenia, sinuzita, rinita.

În cazul copiilor, consumul frecvent de alimente bogate în zahăr influențează procesele de creștere şi duce la apariția rahitismului și a fragilității osoase, declanşează pubertatea prematură şi generează probleme de comportament (scăderea voinței, predispunere la violenţă, scăderea capacității de concentrare etc.), potrivit aceleiași surse.

”Mă văd nevoit să lansez un semnal de avertizare şi în direcţia copiilor suferinzi de afecţiunile alergologice, nerecomandând acestora consumul ciocolatei, deoarece cacaua declanşează histamina, neurotransmiţător activat în majoritatea sensibilităţilor atopice”, atrage atenția nutriţionistul Dumitru Bălan.

Cantitatea de grăsimi dintr-o ciocolată, peste limita admisă pentru copii

Analiza efectuată asupra celor 61 de sortimente de ciocolată a arătat că, la 100 grame produs, cantitatea de grăsimi variază între 24 grame şi 47 grame, dintre care grăsimi saturate între 9,1 grame şi 28,5 grame per 100 grame produs. ”Numeroase studii realizate în instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer şi Parkinson, cancerele de colon și sân, determină rezistenţa la insulină, favorizând apariţia diabetului de tip 2 şi determină deficienţe de învăţare la tineri”, arată exeperții APC.

În plus, ei atrag atenția că sortimentele de ciocolată, având un conținut ridicat de grăsimi, respectiv grăsimi saturate (mai mult de 5 grame per 100 grame produs) și o valoare energetică mare per 100 grame produs nu sunt recomandate copiilor, conform Ordinului nr. 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii.

Pe de altă parte, cantitatea de proteine din ciocolatele analizate variază între 3,4 grame și 10 grame, iar cantitatea de fibre variază între 0,4 grame și 5 grame.

După analiza celor 61 de sortimente, nutriţionistul Dumitru Bălan recomandă în schimb consumul regulat de ciocolată neagră, care chiar reduce riscul apariției unor boli, după cum a demonstrat și studiul citat de el, intitulat “Chocolate Consumption and Risk of Coronary Heart Disease, Stroke, and Diabetes: A Meta-Analysis of Prospective Studies”, publicat recent în luna iulie a acestui an în “Nutrients”. Cercetarea celor patru autori din China a analizat comportamentul de consum al unui număr de 508.705 participanţi, concluzionând că există o relaţie de cauzalitate directă între consumul ciocolatei şi reducerea riscului de declanşare a bolilor cardiovasculare, a accidentelor vasculare cerebrale şi a diabetului. În cadrul acestui studiu, s-a demonstrat ştiinţific că se pot preveni aceste afecţiuni printr-un consum moderat al ciocolatei (mai puţin de 6 porţii pe săptămână, 1 porţie=30 gr), arată nutriționistul.

“Ciocolata neagră reprezintă unul dintre cele mai sănătoase alimente, militând pentru un consum regulat, atât timp cât este de bună calitate. Ciocolata neagră conţine antioxidanţi esenţiali care inhibă inflamaţia cronică, având un efect benefic asupra tuturor parametrilor metabolici. Studii recente ne dezvăluie că bioflavonoizii regăsiţi în ciocolata neagră reprezintă o sursă de hrană preferată pentru probioticele care trăiesc în intestinul nostru, determinând o scădere a cantităţii de cortizol, asociată în acelaşi timp cu eliberarea hormonilor fericirii. Zecile de studii ştiinţifice efectuate pe ciocolata neagră confirmă la unison efectul miraculos al ingestiei acestui aliment, întrucât reduce riscul declanşării afecţiunilor cardiovasculare şi diabetului, cât şi al bolilor oftalmologice, psihiatrice etc. O ciocolată de calitate va conţine întotdeauna un procent de min. 70% de cacao, restul ingredientelor putând fi bucăţele de fructe deshidratate, îndulcitori naturali din extract de ştevia, diverse condimente şi arome regăsite în natură, dar nu în fabricile omului. Astfel, cu cât procentul de cacao este mai ridicat, cu atât mai calitativă va fi şi ciocolata de la raft, acest aspect fiind reflectat în primul rând de preţul pe care consumatorii îl vor plăti”, precizează Dumitru Bălan.

Costel Stanciu precizează că, având în vedere valoarea energetică mare a ciocolatei, ce ajunge la 500 kcal- 600 kcal per 100 grame de produs, consumul de ciocolată în rândul adulților trebuie să fie cu măsură, respectiv nu mai mult de 30 grame pe zi.

„În privința consumului de ciocolată la copiii mai mari de 3 ani, aceasta trebuie să fie numai de calitate superioară şi să nu să depășească 15 grame pe zi, ceea ce reprezintă aproximativ 100 kcal și, niciodată, nu trebuie oferită seara spre consum acestora. Aportul ridicat de zahăr în alimentaţia din primii ani de viaţă a unui copil generează probleme mari de sănătate, cum ar fi obezitatea, care aduce la rândul său şi alte probleme, precum scolioza, modificarea osaturii, fragilitatea oaselor, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare şi diabet zaharat de tip 2. În concluzie, consumul excesiv de zahăr dăunează grav sănătății. Este mesajul pe care îl auzim de câțiva ani, însă foarte puțini dintre noi îl înțeleg, deoarece nu avem cunoștințe elementare de nutriție”, subliniază președintele APC.

Marie Vrânceanu spune că acest aliment gustos folosit uneori chiar în scop antidepresiv calmează până şi foamea nervoasă. Însă, și aceasta recomandă consumul de ciocolată neagră cu minim 70% cacao datorită efectelor pozitive asupra stării de sănătate influențate de prezenţa antioxidanţilor din boabele de cacao, numiţi flavonoide.

”Ca să vă puteţi bucura de efectele benefice ale ciocolatei alegeţi pe cea cu 70-85% cacao, e mai scumpă dar şi ingredientele sunt de altă calitate. În 100 g ciocolată neagră sunt circa 50-60 mg antioxidanţi. Puterea antioxidantă a ciocolatei este aproape la fel cu cea a fructelor de pădure. Dar asta nu înseamnă că se poate consuma în cantităţi nelimitate. Să nu uităm că 100 gr ciocolată conţin circa 530 kcal şi este un produs plin de grăsimi chiar dacă multe dintre ele sunt sănătoase, cum ar fi acidul oleic, sunt totuşi grăsimi care trebuie să stea conform ghidurilor nutriţionale în anumite limite”, subliniază nutriționista.

Studiul privind calitatea ciocolatei cu lapte face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză. Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse cu o încărcătură chimică mare şi care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.