Hepatita C, boala “tăcută” de care suferă 1,2 milioane de români. Cu ce probleme se confruntă pacienții

Hepatita C este în prezent una dintre cele mai răspândite afecțiuni din lume. La nivel mondial, aproximativ 150 de milioane de persoane suferă de Hepatită C cronică, iar circa 700.000 mor anual din această cauză. Statisticile sunt și mai îngrijorătoare în ceea ce privește România: țara noastră înregistrează cel mai mare număr de pacienți cu hepatită C din întreaga Europă.

Hepatita este o boala inflamatorie a ficatului, manifestata prin leziuni care afectează funcționarea acestui organ. Hepatita C este o boala virală infecțioasă produsă de virusul hepatitei C (VHC).

De multe ori, simptomele de hepatită acută cu virus C pot să lipsească sau să fie necaracteristice, fiind confundate cu ale altor boli. Astfel, în lipsa unui test de sânge, nicio persoană nu poate ști dacă este sau nu infectată, potrivit informațiilor disponibile pe site-ul Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO).

Hepatita C – simptome

Peste 9.000 de români bolnavi de hepatita C, ignoraţi de autorităţi, acuză FACIAS

Campanie de testare gratuită pentru depistarea Hepatitei C, în București

În cazurile în care simptomele sunt prezente, acestea pot fi: oboseală, disconfort abdominal, febră, lipsa apetitului, dureri abdominale, diaree, urina închisă la culoare, fecale deschise la culoare, icter (îngălbenirea ochilor și a pielii).

Datele European Liver Patients Association arată că hepatita C evoluează spre ciroză relativ lent în anii de după infecţia iniţială. În numeroase cazuri, pot să treacă mai mult de 20 de ani între momentul infectării şi apariţia unor complicaţii grave.

Astfel, durata infecţiei este cel mai probabil factor care determină riscul de ciroză şi de cancer hepatic.Cu cât este mai îndelungată durata infecţiei cu hepatita C, cu atât este mai mare riscul ca pacientul să dezvolte complicaţii cum este ciroza. De asemenea, cercetările au constatat că persoanele cu vârsta de peste 40 de ani sunt mai predispuse la evoluţia mai rapidă a fibrozei.

Indiferent de vârstă, bărbaţii prezintă o probabilitate mai mare de a avea o evoluţie mai rapidă a bolii decât femeile.

Hepatita C – cum se transmite

Virusul hepatitei C se transmite în principal prin sânge infectat și mai puțin prin fluide corporale. Astfel, virusul poate fi transmis prin contacte sexuale neprotejate, de la mama la copil în timpul sarcinii ori la naștere. Virusul poate rezista în mediul exterior minimum 16 ore, maxim 4 zile, astfel încât contactul accidental cu sânge sau obiecte contaminate reprezintă un risc mare de infectare, avertizează APAH-RO.

Grupele de risc crescut sunt:

• persoanele care au suferit transfuzii de sange sau interventii chirurgicale inainte de 1992, cand au fost introduse teste eficiente pentru depistarea hepatitei C
• persoanele care au primit produse de sange inainte de 1992, (de exemplu, cele diagnosticate cu hemofilie)
• consumatorii (chiar si ocazionali) de droguri injectabile, care folosesc in comun ace si seringi
• pacientii care au facut sau fac hemodializa
• personalul medical si cel din siguranta publica (politie, pompieri etc.) care vin in contact cu sangele la locul de munca sau prin natura profesiei
• persoanele infectate cu HIV
• familiile celor infectati cu virusul hepatitei C
• copiii ai caror mame sunt infectate cu VHC
• persoanele cu boli hepatice sau care consuma mult alcool

România, pe primul loc în Europa la numărul cazurilor de hepatită C

Deşi distribuţia geografică este universală, cele mai afectate regiuni sunt în Africa de Nord şi Asia Centrală şi de Est, arată un studiu întocmit de Institutul Național pentru Sănătate Publică (INSP).
Totuși, și în Europa numărul persoanelor infectate cu virusul hepatitei C este mare: aproximativ 12 milioane. Dintre acestea, peste 10% sunt români, conform Asociației Europene a Pacienților cu Afecțiuni Hepatice (ELPA).

Mai grav, bolnavii se confruntă cu probleme când vine vorba de accesul la tratament, a precizat pentru Vocea.biz Marinela Debu, președintele APAH-RO.

Spre exemplu, anul trecut, în programul de tratament fără interferon au fost incluși doar pacienții cu ciroză. Mai mult, programul este întrerupt în momentul de față din cauza negocierii contractelor cost-volum-rezultat.

„Negocierile sunt în termenul legal, ar trebui ca în următoarele zile sau săptămâni să se anunțe câștigătorii pe cele două categorii, adică cei 2.000 de pacienți pe care CNAS i-a anunțat pentru ciroza decompensată și cei aproximativ 10.000 pentru celelalte situații – F2, F3, F4, adică ciroza compensată”, a explicat Marinela Debu pentru Vocea.biz.

„Problema este că au apărut aceste întreruperi în program din diverse motive, care înțeleg că, potrivit autorităților, țin de cadrul legislativ… Nouă ni se pare, însă, că ar fi trebuit să existe continuități. De altfel, putem vorbi de o problemă în ce privește accesul pacienților la tratament, pentru că în program a intrat o categorie limitată: au fost 5.860 de oameni care au beneficiat de tratament, dar au fost doar oameni cu ciroză, atât. Cei care nu s-au încadrat în acest sistem, în protocolul terapeutic de la momentul acela n-au beneficiat. Asta, din punctul nostru de vedere, este o restrângere a accesului la tratament. Autoritățile din România trebuie să facă în așa fel încât să își crească accesul la tratament pentru un număr cât mai mare de pacienți și să existe niște continuități. Pentru că avem patru luni de zile în care noi nu am făcut nimic, doar am discutat. În momentul acesta, pacienții nu au acces decât la dubla-terapie, cea veche, care nici nu mai e folosită în foarte multe țări”, a completat ea.

Marinela Debu, președinte APAH-RO: „Nu e normal să stai după niște vouchere, la mâna unor companii farmaceutice”

Președintele APAH-RO a atras, de asemenea, un semnal de alarmă cu privire la necesitatea unor programe de screening și prevenție, precum și de acces la tratament și monitorizare.

„Nu pot să înțeleg de ce autoritățile nici anul acesta nu au ținut cont de punctul nostru de vedere și al medicilor de familie de a introduce markerii virali în pachetul de bază de analize la medicul de familie. În continuare, ne facem că nu avem nicio problemă și că nu ne pasă. Nici noi, nici medicii de familie nu am zis că dăm la toată lumea, în masă, markerii virali, dar sunt totuși oameni care au nevoie de aceste teste și care dacă ar fi acolo, ar fi gratuite, ar fi o șansă în plus de a salva niște vieți”, a declarat Marinela Debu.

„E nevoie, de asemenea, de un program de monitorizare în care să fie foarte clar că acele analize să fie gratuite. Nu ca acum, când oamenii se plâng că nu-și pot permite să facă o viremie sau un test de evaluare a gradului de fibroză pentru că nu au bani. Ca să-ți faci o încărcătură virală costă în jur de 400-600 de lei, iar pentru o evaluare a gradului de fibroză prețurile sunt în jur de 500 de lei. În acest moment, noi nu avem un program. Oamenii sunt revoltați, sunt nemulțumiți, se plimbă de la un medic la altul, caută vouchere… Nu e normal să stai după niște vouchere, la mâna unor companii farmaceutice. Pentru mine este revoltător că nu se înțelege odată pentru totdeauna că tu, ca nație, ai această problemă și trebuie să faci ceva, pentru că ne vor ajunge problemele din urmă”, a completat președintele APAH-RO.

Estimările specialiştilor arată că vârful epidemiei de hepatită C în România va fi atins în jurul anului 2020, din cauza cumulării pacienţilor infectaţi înainte de anul 1989 cu persoanele nou infectate prin utilizarea de droguri intravenoase, piercing sau tatuaje.

APAH-RO, campanii gratuite de informare în companii despre hepatita C

În prezent, APAH-RO militează pentru creșterea accesului la tratament a pacienților cu afecțiuni hepatice, desfășurând activități de informare și sprijin în rândul pacienților cu afecțiuni hepatice, a membrilor familiilor, întruniri cu scopul de a sensibiliza în ceea ce privește importanța depistării cât mai rapide a hepatitelor cronice virale și a importanței tratamentului făcut la timp, ținând cont strict de recomandările medicilor.

„Insistăm foarte mult și ca angajatorii să-și deschidă ușile către noi pentru a face campanii de informare. E foarte important să scadă stigma, discriminarea în rândul acestor pacienți”, a explicat Marinela Debu pentru Vocea.biz.

„În multe situații este îngrozitor când se află că un angajat are hepatită și cel mai des se invocă faptul că pacientul obosește. Nu! De fapt, motivul real cred că este acela că nu se înțeleg modalitățile de transmitere a virusurilor hepatitice. Orice angajator, dacă dorește să facem o campanie de informare la sediu, oricând suntem dispuși”, a conchis președintele APAH-RO.