Obezitatea poate determina boală cronică de rinichi prin afectare renală directă sau, indirect, prin favorizarea apariţiei hipertensiunii arteriale şi a diabetului zaharat. De asemenea, o serie de alte afecţiuni asociate obezităţii, precum guta, dislipidemia, ateroscleroza, boala coronariană ischemică, au impact negativ asupra funcţiei renale, spune profesorul Ionel Alexandru Checheriţă, şeful Clinicii de Nefrologie şi Dializă din Spitalul Clinic de Urgenţă “Sfântul Ioan” din Bucureşti şi preşedintele Comisiei de Nefrologie din Ministerul Sănătăţii, scrie News.ro.
Profesorul Checheriţă a făcut aceste declaraţii în întâmpinarea Zilei Mondiale a Rinichiului, sărbătorită anual, începând cu 2006, în ziua de 9 martie.
“Această zi este menită a atrage atenţia comunităţii internaţionale asupra importanţei rinichiului în menţinerea stării de sănătate, implicit asupra necesităţii profilaxiei şi tratamentului bolilor renale. În mod particular, Ziua Mondială a Rinichiului din 9 martie 2017 este dedicată relaţiei dintre bolile renale şi obezitate. Obezitatea reprezintă o problemă majoră de sănătate per se, un factor de risc, precum şi o provocare pentru evoluţia şi managementul oricărora dintre bolile cronice la care se asociază obezitatea în patologia renală”, a mai spus Ionel Alexandru Checheriţă.
Boala cronică de rinichi reprezintă cea mai importantă patologie renală, având drept cauze principale diabetul zaharat şi bolile cardiovasculare, a precizat medicul. Boala este caracterizată prin pierderea progresivă şi ireversibilă a funcţiei rinichilor, evoluând cu numeroase complicaţii care afectează întreg organismul şi care duc la invaliditate şi mortalitate crescute.
Potrivit preşedintelui Comisiei de Nefrologie din Ministerul Sănătăţii, boala cronică de rinichi este o problemă de sănătate mondială, afectând în prezent circa 10 la sută din populaţie, cu o incidenţă în continuă creştere, estimându-se că în 2030 va ajunge la 20-30 la sută din totalul populaţiei adulte.
“Obezitatea poate determina boală cronică de rinichi prin afectare renală directă (glomeruloscleroză focala şi segmentară) sau, indirect, prin favorizarea apariţiei hipertensiunii arteriale şi a diabetului zaharat. De asemenea, o serie de alte afecţiuni asociate obezităţii (guta, dislipidemia, ateroscleroza, boala coronariană ischemică etc) au impact negativ asupra funcţiei renale. Pentru a preveni apariţia obezităţii şi riscurile care decurg din această patologie, este necesară buna cunoaştere a factorilor săi de risc, mai ales a celor modificabili: regimul dietetic, activitatea fizică, stresul, factorii socio-economici şi psiho-sociali. Colaborarea între specialităţile medicale este esenţială în activitatea de prevenţie; este necesară implicarea medicului de familie pentru diagnosticul precoce şi monitorizarea atentă a cazurilor depistate, precum şi pentru alegerea momentului oportun de îndrumare a pacientului către specialităţile implicate (diabet, nutriţie şi boli metabolice, cardiologie, nefrologie etc). Nu trebuie neglijat rolul educaţiei nutriţionale în activitatea de prevenţie, începând din şcoli şi continuând cu programe specializate, de reechilibrare metabolică, accesibile populaţiei”, a adăugat şeful Clinicii de Nefrologie şi Dializă de la Spitalul Clinic de Urgenţă “Sfântul Ioan” din Bucureşti.