Iritația sub sâni, numită „intertrigo” în termeni medicali, este rezultatul mai multor factori predispozanți, printre care cei mai importanți sunt: transpirația excesivă, greutatea corporală ridicată și sânii mari, afecțiuni medicale preexistente – cum ar fi diabetul zaharat – sau boli asociate cu sistemul imunitar scăzut. Umezeala și fricțiunea vor duce la apariția de zone roșii, sensibile, ulterior asociate cu descuamare și chiar fisuri dureroase.
Ca urmare a acestui teren favorizant, își vor face prezența și infecțiile care duc, de fapt, la persistența acestei afecțiuni deosebit de neplăcute.
„În cele mai multe cazuri este vorba de Candida albicans, o ciupercă ce duce la dezvoltarea de zone macerate cu depozite albicioase, cremoase și pustule asemănătoare coșurilor în periferia zonei afectate. Ciupercile din clasa Tricophyton rubrum vor duce la apariția de zone roșii bine delimitate cu descuamare și margini mai evidente, roșii și uscate. Bacterii precum stafilococul auriu și streptococul pot infecta și ele zona iritată, cauzând fisuri, durere, zone zemuinde și cruste gălbui. Corynebacterium minutissimum, altă bacterie frecvent prezentă în această zonă, se prezintă sub formă de zone maronii neînsoțite de simptome sau uscăciune marcată, dar care se extind cu timpul, fiind neplăcute la vedere”, declară medicul dermatolog Laurențiu Vlădău pentru Vocea.biz.
Există și alte cauze mai rare de apariție a intertigo, precum psoriazisul, dermatita seboreică sau dermatita de contact iritativă sau chiar alergică la substanțe folosite pentru tratament, cosmetice sau nichelul prezent la sutiene.
Există o serie de măsuri generale care trebuie respectate indiferent de cauză:
„În cazuri trenante și severe, este nevoie de analize pentru a exclude boli precum diabetul zaharat. Deoarece infecția cea mai frecventă care stă la baza afecțiunii este cea cu Candida albicans, pot fi folosite creme antifungice, la recomandarea farmacistului, aplicate de regulă pe o perioadă de 2 săptămâni”, adaugă dermatologul.
Din păcate, recidiva este posibilă dacă nu sunt respectate măsurile generale de mai sus. Dermatologul poate evalua cazurile dificile și rezistente și recomandă chiar analize pentru identificarea infecțiilor, spre exemplu examen bacteriologic și examen cu lampă Wood (lumina specială fluorescentă) sau microscopie și cultură pentru ciuperci. Ulterior, în funcție de rezultate și aspectul intertrigoului, pot fi recomandate creme în combinație de antibiotice și antifungice și chiar tablete în cure variabile între 1-4 săptămâni.