Toggle Menu
  1. Home/
  2. Sănătate/

Numărul cazurilor de gripă a crescut de 60 de ori. Cum se transmite, cine sunt cei mai expuși și care este cea mai sigură cale de a te proteja

Cazurile de gripă confirmate în laborator în acest sezon au crescut de aproape 60 de ori faţă de sezonul precedent, până în ianuarie fiind 230 de îmbolnăviri şi şase decese, faţă de patru în perioada similară a anului trecut şi niciun deces. Potrivit specialiştilor, în acest sezon se remarcă o formă mai agresivă a gripei, cauzată de noi tulpini ale virusului A H3N2., informează News.ro

Peste 70 la sută din cazurile de gripă confirmate în laborator de la începutul acestui sezon şi până în ianuarie 2017 au fost de tipul A H3N2, iar cele şase decese au avut drept cauză acelaşi tip de virus.

În sezonul precedent (2015-2016) au fost 1.064 de cazuri confirmate de gripă tip A, dintre care 954 subtipul H1N1, 66 subtipul H3N2 , 44 nesubtipate şi 110 cu virusuri gripale tip B. Până în 12 ianuarie 2016 erau confirmate în laborator patru cazuri de gripă, dintre care trei de tip A H1N1 şi unul de tip A H3N2, nefiind înregistrat niciun deces.

În sezonul 2016-2017 de supraveghere a infecţiilor respiratorii şi a gripei, până în 10 ianuarie au fost confirmate în laborator 230 de cazuri de gripă, dintre care 172 de tip A subtip H3N2, 54 de tip A nesubtipate şi patru cazuri de tip B, fiind şase înregistrate şase decese.

Tulpinile care au fost incluse în vaccinurile trivalente pentru sezonul 2016-2017, la recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, sunt A/California (H1N1), A/Hong Kong (H3N2) şi B/Brisbane. Tulpina pentru virusul de gripă porcină (AH1N1) care, conform datelor Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, a provocat, până în 21 februarie 2016, 31 de decese a rămas şi în vaccinul din sezonul 2016-2017.

OMS a remarcat, în actualul sezon, două schimbări faţă de sezonul 2015 – 2016, şi anume noi tulpini pentru virusurile A H3N2 şi B. Pentru vaccinurile tetravalente, care conţin două tipuri de tulpini B, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomandat includerea celor trei tulpini şi, adiţional, o tulpină virală de tip  B/Phuket.

Şase persoane au decedat din cauza gripei în acest sezon, patru dintre acestea fiind înregistrate în săptămâna 2-8 ianuarie, toate având virus gripal A H3N2.

Dintre cele şase decese prin gripă din acest sezon, unul a fost la grupa de vârstă 0-1 an, unul la 15-49 ani, un altul la 50-64 de ani şi trei la peste 65 de ani. Niciuna dintre persoanele decedate nu fusese vaccinată, iar cinci dintre acestea aveau şi alte boli, potrivit datelor de la Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.

Gripa – o boală gravă care afectează anual între 5 şi 15 la sută din populaţie

Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) atenţionează că gripa este o boală gravă care afectează anual între 5 şi 15 la sută din populaţie, iar cea mai sigură măsură de prevenire a îmbolnăvirii este vaccinarea.

“Gripa. Sunteţi sigur că folosiţi măsurile potrivite pentru a vă proteja împotriva gripei? Vaccinaţi-vă!”, este sloganul sub care CNSCBT a lansat un material informativ, realizat cu sprijinul Institutului Naţional de Sănătate Publică, Guvernului şi Centrului European pentru Controlul Bolilor Transmisibile.

“În fiecare an, gripa afectează între 5% si 15% din populaţie. Pentru majoritatea oamenilor, gripa este doar o experienţă uşoară sau neplăcută, dar pentru unii poate duce la complicaţii, în special pentru persoanele din grupele la risc. Gripa este o boală gravă”, se arată în documentul citat.

Care sunt simptomele de gripă

Gripa sezonieră este cauzată de virusurile gripale umane care infectează căile respiratorii – nas, gât, bronhii şi uneori plămâni. Persoanele bolnave de gripă au unele sau toate dintre următoarele simptome: febră, durere de gât, secreţii nazale, tuse seacă, oboseală, durere de cap, dureri musculare.

Spre deosebire de gripă, o viroză respiratorie poate fi depistată după debutul mai lent al bolii – începe cu usturimi în gat, nas înfundat şi dureri de cap – şi după evoluţia mai uşoară. Aceste forme de viroze respiratorii, cunoscute şi ca “răceli”, sunt cauzate de alte virusuri respiratorii – adenovirus, virus sinciţial respirator, virusuri paragripale.

Complicaţiile gripei pot include: pneumonie, infecţii ale urechii, infecţii ale sinusurilor, deshidratare şi agravarea afecţiunilor medicale cronice existente, cum ar fi insuficienţa cardiacă congestivă, astm sau diabet. La persoanele în vârstă, gripa poate provoca sau agrava anumite afecţiuni cardiace, care ar putea duce la atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale.

Din grupele de risc fac parte femeile însărcinate, persoanele în vârstă şi cele cu afecţiuni medicale cronice, cum ar fi astmul bronşic şi alte boli respiratorii, diabetul zaharat şi alte boli endocrine, bolile de inimă, de rinichi, de ficat, cele metabolice şi neurologice, precum şi obezitatea.

Gripa se transmite de la o persoană la alta, direct sau indirect

Gripa se raspândeşte de la o persoană la alta prin contactul direct, prin picăturile de la o persoană infectată împrăştiate prin tuse sau strănut, prin contactul indirect, atunci când picături sau secreţiile din nas sau gât se depun pe suprafeţe, cum ar fi mâinile. De acolo, virusul poate fi transferat către alte persoane care apoi îşi ating faţa. O altă cale de răspândire a bolii este sistemul imunitar slăbit, din cauza bolii sau ca urmare a unor tratamente.

“Este important să urmaţi recomandările medicului dumneavoastră pentru a evita complicaţiile grave legate de gripă, în special dacă faceţi parte din categoria persoanelor cu risc”, se arată în documentul citat.

Vaccinarea – cea mai sigură măsură de prevenire a gripei

Specialiştii spun că vaccinarea este cea mai sigură măsură de prevenire a gripei, iar aceasta ar trebui făcută înainte de a începe sezonul de gripă, respectic toamna.

Eficacitatea vaccinului poate varia de la an la an, în funcţie de tipurile de virusuri circulante în fiecare sezon. Vaccinul antigripal nu conţine virusuri gripale vii, ceea ce înseamnă că nu poate provoca gripă sau alte infecţii, mai arată Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile în materialul informativ.

Ca măsuri preventive pentru limitarea răspândirii gripei şi altor viroze respiratorii, specialiştii recomandă:

– Spălaţi-vă pe mâini în mod regulat cu apă şi săpun.

– Acoperiţi-vă gura şi nasul cu un şerveţel atunci când strănutaţi. Apoi acoperiţi şi aruncaţi  şerveţelul folosit.

– Nu reutilizaţi batiste sau şerveţele. Virusul gripei şi alte virusuri respiratorii pot supravieţui temporar în afara corpului, astfel încât vă puteţi infecta atingând batiste şi şerveţele utilizate. Dacă nu aveţi un şerveţel disponibil, atunci când strănutaţi acoperindu-vă în totalitate nasul şi gura cu braţul.

– Staţi acasă când sunteţi bolnav. Dacă vă simţiţi mai rău, solicitaţi ajutor medical.

Sezonul de gripă durează din octombrie până în mai, vaccinarea trebuie făcută de la jumătatea toamnei

Specialiştii recomandă ca vaccinarea să se facă în fiecare an începând de la jumătatea toamnei. În funcţie de tipul de virus care circulă în fiecare an, sezonul de gripă în general durează din octombrie până în luna mai.

Virusurile gripale sunt în continuă schimbare şi nu este neobişnuit să apară în fiecare an  noi virusurile gripale.

Vaccinarea antigripală nu protejează faţă de alte tipuri de virusuri respiratorii. Persoanele vaccinate antigripal sunt protejate doar faţă de gripă, boală mult mai gravă şi care frecvent evoluează cu complicaţii şi chiar deces.

Vocea Biz