Sănătatea, un subiect ignorat în România. Nu se investește în prevenție, dar jumătate din totalul banilor cheltuiți se duc pe tratamente

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană după ponderea cheltuielilor pentru sănătate, atât raportat la Produsul Intern Brut (PIB), cât și după suma alocată pe cap de locuitor.

În timp ce Suedia, Franța, Germania și Olanda au cele mai mari cheltuieli din PIB pentru sănătate, la nivelul Uniunii Europene, cu o pondere de circa 11% în fiecare caz în parte, România se află pe ultimul loc, cu cea mai mică pondere, de doar 5,1% din PIB. Mai puțin de 6,5% din PIB bani pentru sănătate dau și Letonia, Estonia, Lituania,  Polonia și Luxemburg.

Din punct de vedere valoric, cea mai mare sumă dedicată acestui sector, de 321 miliarde de euro, a fost înregistrată în Germania, care a alocat 11% din PIB. Franța, care a alocat 237 miliarde euro cheltuielilor de sănătate, se află pe locul secund în top. Ultima poziție a podiumului revine Marii Britanii, cu un total de 222,6 miliarde euro.

Chiar dacă se află printre țările cu pondere redusă din PIB pentru sănătate, Luxemburg a alocat cei mai mulți bani pe cap de locuitor, 5.600 de euro, urmat de Suedia, cu o medie de 5.000 euro per capita, în 2014. ”Este interesant de observat că Luxemburg a avut cel mai mare raport pe cap de locuitor, dat fiind că acesta a înregistrat una dintre cele mai mici rate ale cheltuielilor de asistență medicală din PIB”, arată raportul Biroului European de Statistică (Eurostat).

El este unul dintre cei mai bogați români! Și-a ridicat un palat în America. Valorează 30…

Medic, către Liviu Dragnea: Pacienţilor care au fost şi sunt trataţi în jeg, cu bacterii, cu…

Pe lângă Suedia și Luxemburg, Irlanda, Olanda și Danemarca au fost singurele țări din spațiul intracomunitar care au avut cheltuieli de sănătate pe cap de locuitor de peste 4.000 de euro, în timp ce Finlanda, Franța, Belgia, Austria și Germania au raportat fiecare cheltuieli cuprinse între 3.500 și 4.000 de euro per capita.

Însă, trei țări din Asociația Europeană a Liberului Schimb (EFTA), Liechtenstein, Norvegia și Elveția au înregistrat cheltuieli pentru sănătate pe cap de locuitor de 7.900 euro, circa 6.900 euro și, respectiv, 7.400 euro, valori mai mari decât orice alt stat stat membru UE.

La polul opus, cu cele mai mici sume alocate pentru sănătate pe cap de locuitor, se află România, care a avut o medie de 388 euro, urmată de Bulgaria, cu 504 euro de locuitor.

Practic, raportul dintre cea mai mare și cea mai mică sumă pentru sănătatea fiecărui cetățean (Luxemburg vs România) este de peste 14 ori mai mare.

”Aceste dsisparități au fost mai mici după ajustarea diferențelor de prețuri, prin exprimarea cheltuielilor în puterea de cumpărare standard (PPS): Olanda (3.800 PPS pe locuitor), Germania (3.900 PPS pe locuitor) și Luxemburg (4.100 PPS pe locuitor) au înregistrat cele mai mari rate ale cheltuielilor de asistență medicală pe cap de locuitor în termeni PPS, în timp ce Letonia (991 PPS pe locuitor) și România (809 PPS pe locuitor) au avut cele mai scăzute rate și au fost singurele state membre UE care au raportat cheltuieli de asistență medicală sub pragul de 1.000 PPS pe cap de locuitor. Ținând cont de diferențele de preț, raportul dintre cel mai mare și cel mai mic nivel de cheltuieli de asistență medicală pe cap de locuitor – bazat pe o comparație între Luxemburg și România – s-a redus la 5,1:1”, se precizează în raport.

De unde provin cei mai mulți bani pentru sănătate

Conform Eurostat, cu excepția Ciprului, în celelalte state UE sumele alocate cheltuielilor pentru asistență medicală provin preponderent din scheme guvernamentale și contribuțiile obligatorii de sănătate. Fruntașele UE la acest capitol sunt Germania, cu o pondere de 84,6%, urmată de Danemarca, Cehia, Suedia, Luxemburg, Olanda și Slovacia, ale căror scheme de finanțare includeau, în proporție de peste 80%, cele două resurse.

În România, aproape 15% din finanțarea sănătății provine din surse guvernamentale, peste 64% din contribuțiile obligatorii la asigurările de sănătate, iar circa 20% reprezintă plățile pe care le fac românii direct din propriile buzunare pentru medicamente sau servicii medicale.

Asigurările private de sănătate au avut, în general, în 2014, o pondere scăzută din finanțarea asistenței medicale la nivelul UE. Cele mai mari procente s-au înregistrat în Slovenia (14,8%), urmată de Franța (13,7%), Irlanda (12,7%) și Croația (8,1%). Însă, în șapte state membre UE sistemele de asigurări voluntare de sănătate au reprezentat mai puțin de 1% din finanțarearea pentru cheltuielile de asistență medicală în 2014, cele mai mici ponderi, de 0,2% în fiecare caz în parte, fiind raportate în România, Cehia și Estonia.

Pe ce se cheltuie cei mai mulți bani pentru sănătate

La nivelul UE, mai bine de jumătate din totalul cheltuielilor pentru sănătate se alocă pentru servicii curative și de reabilitare medicală, excepție făcând Olanda, Croația, Letonia, Belgia, Bulgaria și Cehia, aceasta din urmă alocând 46,5% pentru astfel de servicii. La polul opus, din acest punct de vedere, se află Portugalia, cu 66,1%, Cipru (65,3%), Austria, Finlanda și Polonia, care au avut ponderi de aproape 60%.

În România, cheltuielile pentru sănătate se împart astfel:

• 50,1% – servicii de îngrijire și reabilitare curativă
• 37,4% – bunuri medicale
• 5,5% – servicii auxiliare
• 3,3% – administrarea sistemului de sănătate
• 1,8% – îngrijire pe termen lung pentru bolnavii care au nevoie de ajutor pentru a duce o viață cât mai apropiată de normal
• 1,2% – alte servicii de sănătate
• 0,8% – prevenție.

Cu o pondere de peste 37% din totalul cheltuielilor pentru sănătate alocate bunurilor medicale, România se află pe locul secund în clasament, după Bulgaria, care alocă aproape 43% pentru acestea. În schimb, Marea Britanie, Finlanda, Irlanda, Suedia, Olanda, Luxemburg și Danemarca, dau între 10 și 15% pentru bunuri medicale.

Serviciile de îngrijire pe termen lung au reprezentat mai puțin de 10% din cheltuielile curente pentru sănătate în jumătate din statele membre UE, România având o pondere de 1,8%. Potrivit Eurostat, aceste procente relativ scăzute ar putea fi generate de faptul că bolnavii care au nevoie de ajutor sunt în grija familiilor lor, care nu sunt plătiți pentru furnizarea acestor servicii. Cele mai mari cheltuieli la nivel european pentru astfel de servicii sunt înregistrate în Norvegia (28,7%), iar raportat la spațiul intracomunitar Olanda se află pe prima poziție, cu 27,2%, urmată de Suedia, cu peste un sfert, Belgia, Danemarca, Luxemburg și Irlanda, care au avut, fiecare, peste 20% din total.

Ponderea cheltuielilor pentru servicii auxiliare, precum testările de laborator sau transportul pacienților, variază de la un minim de 1,8% în Olanda și Marea Britanie, la 5,5% în România, până la 10,3% în Estonia, Cipru (10,8%), Letonia (11,2%) și Cehia (12,3%).

În ceea ce privește tratamentul preventiv, cheltuielile s-au ridicat la 4,1% din total în Italia și Marea Britanie, în timp ce România și Cipru au alocat mai puțin de 1 procent, respectiv 0,8% și 0,6%.

Pentru asistența medicală ambulatorie s-au alocat 11,4% din totalul cheltuielilor de sănătate în România, cea mai redusă pondere din UE, până la aproape o treime în Danemarca, Germania și Belgia. Totodată, și Liechtenstein a avut o pondere ridicată, de 32,1%, aceeași ca în Belgia.

Pe de altă parte, în topul țărilor în care se dau sume considerabile, de peste 30% din totalul cheltuielilor pentru sănătate, la farmacii și furnizori de bunuri medicale, se află Bulgaria, cu un maxim de 42,4%, urmată de Slovacia, Ungaria, România, Croația, Lituania și Grecia. În schimb, în Danemarca și Luxemburg sunt cele mai mici ponderi la acest capitol, sub 10%.

În timp ce jumătate dintre țările din spațiul intracomunitar dau între 10% șiu 30% pentru servicii de asistență medicală și de îngrijire pe termen lung pentru bolnavii care au nevoie de ajutor ca să aibă o viață cât mai apropiată de normal, șase state membre UE, respectiv Cipru, Croația, România, Grecia, Slovacia și Bulgaria dau mai puțin de 3% din totalul cheltuielilor de sănătate. La polul opus, cu o pondere de 41,9%, se află Finlanda, urmată de Olanda (39,1%) și Suedia (31,3%). De asemenea, și la nivelul țărilor EFTA, Norvegia a avut 35% din totalul cheltuilor pentru sănătate dedicate serviciilor de asistență medicală și de îngrijire pe termen lung.

Raportat la PIB, cele mai mari ponderi pentru îngrijirea cetățenilor pe termen lung au fost raportate în Olanda, cu echivalentul a 4,3% din PIB în 2014, urmată de Finlanda (4%), Suedia (3,5%), Danemarca (2,8%), Belgia (2,6%) și Irlanda (2,2%). Franța, Marea Britanie, Germania, Luxemburg și Austria au raportat, fiecare, cheltuieli de 1,5-1,9% din PIB pentru îngrijirea pe termen lung, în timp ce alte 13 state au alocat mai puțin de 1% din PIB pentru aceste cheltuieli. Codașele clasamentului, Bulgaria, Slovacia, România, Grecia, Croația și Cipru, au dat cel mult 0,2% pentru aceste servicii, cea mai mică pondere din PIB, de 0,01%, fiind raportată în Bulgaria.

În cifre, cheltuielile pentru îngrijirea pe termen lung se ridică la maximum 1.700 euro per capita în Olanda și 1.600 de euro pe cap de locuitor în Suedia, în timp ce în statele EFTA Norvegia și Elveția conduc clasamentul la acest capitol, cu 2.400 de euro de locuitor, respectiv 1.800 de euro per capita. Pe de altă parte, 10 state au raportat cheltuieli per capita mai mici de 100 de euro pentru îngrijirea pe termen lung, în timp ce România, Slovacia și Bulgaria au alocat mai puțin de 10 euro la acest capitol, respectiv 9,9 euro de locuitor, 3,3 euro și 0,5 euro.

”Au fost disparități considerabile între statele membre UE cu privire la cheltuielile lor pentru îngrijirea pe termen lung: raportul dintre cel mai ridicat și cel mai scăzut nivel de cheltuială pe locuitor în Olanda și Bulgaria a fost aproape 3.500:1. Chiar și după ajustarea diferențelor de preț, raportul dintre cel mai mare și cel mai scăzut nivel pe locuitor în termeni PPS – comparând, de asemenea, Olanda și Bulgaria – a rămas extrem de ridicat, la aproape 1.300:1”, subliniază raportul Eurostat.