Cât preț pun românii pe sănătatea lor: de șase ori pe an la medicul generalist, rareori la stomatolog. Psihologul e încă medicul străinilor

Cât de des merg europenii la medicul generalist și cât de mult de preocupă de sănătatea mintală? Un raport dat publicității, recent, de Eurostat, arată că slovacii merg cel mai des la doctor, în vreme ce  femeile din Ungaria sunt cele care trec cel mai des pe la cabinetul unui psiholog.

Cu o medie de trei consultații pe an, oamenii din Cipru și cei din Suedia sunt europenii care merg cel mai rar la un medic generalist. Aceștia sunt depășiți în clasament de albanezi, spre exemplu, dar și de elvețieni, portughezi și finlandezi.

La nivelul tuturor țărilor membre, media se situează între 4,1 și 8,7 consultații pe an. Totuși, ungurii, slovacii, cehii, dar și germanii depășesc această medie, fiind europenii care trec cel mai des pe la un cabinet medical. Spre exemplu, în Ungaria și Slovacia, media este de 11 consultații pe an.

În cazul României, media este de aproape șase consultații pe an, potrivit Eurostat.

Michele Morrone atacă dur presa din România! Actorul, dezgustat de ce a văzut la televizor în…

Ni se întorc valorile acasă! Al doilea an la rând când populația României a crescut

INS: Lipsa banilor, principala piedică în a apela la ajutorul unui medic specialist

Pe de altă parte, când vine vorba de vizita la un medic specialist, datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că motivul principal pentru care conaționalii cu vârsta de minim 16 ani nu merg la consultații este cel financiar, atât pentru persoanele din mediul urban (71,3%), cât și din mediul rural (72,9%).

De asemenea, 7,9% dintre românii din mediul urban au declarat că nu au mers la un medic specialist pentru că au așteptat ca problema să se rezolve de la sine, în vreme ce 4,7% au recunoscut că teama a fost motivul.

În cazul celor din mediul rural, un alt motiv important pentru care nu au consultat un medic specialist este distanța prea mare sau lipsa mijloacelor de transport (6,1%).

Când vine vorba de vizitele la un cabinet stomatologic, datele citate de Eurostat nu sunt tocmai îmbucurătoare. În șapte state membre UE (Serbia, Irlanda, Danemarca, Ungaria, Marea Britanie, Bulgaria și Polonia), media este cuprinsă între 0,5 și 1 consultație pe an.

Cel mai des merg la medicul stomatolog olandezii și belgienii (între 2 și 2,5 ori pe an). Italia, Cipru, Portugalia, Macedonia și Turcia sunt țările unde media este mai mică sau egală cu 0,5.

În categoria țărilor cu o medie cuprinsă între 1 și 1,5 intră Germania, Luxemburg, Lituania, Estonia, Franța, Croația, Austria, Slovacia, Finlanda, Suedia și Elveția.

10% dintre români se spală pe dinți o dată pe săptămână sau ocazional

În cazul țării noastre, datele Eurostat arată că fiecare roman a avut parte, în medie, de mai puțin de o consultație (0,5) o data la doi ani.

Și de data aceasta, cele mai recente date ale INS (2014) arată că lipsa banilor rămâne principala „piedică” atât pentru persoanele din mediul rural (79%), cât și pentru cele din mediul urban (78,9%).

Teama de dentist a fost al doilea cel mai invocat motiv de locuitorii din mediul urban și rural (9,8%, respectiv 9,4%).

Cu toate acestea, un studiu realizat în 2016 de ISPOS arăta că 72% dintre români au probleme dentare.

În plus, un studiu comandat de GSK Consumer Healthcare a dezvăluit, anul trecut, că majoritatea românilor nu se spală pe dinţi seara, aşa cum recomandă stomatologii, ci doar dimineaţa. Motivul? Cei mai mulți conaționali identifică periajul dentar cu momentul de pregătire pentru interacţiune socială, văzându-l ca un act estetic, aşa cum este, spre exemplu, aranjarea părului sau machiajul înainte de a ieşi din casă.

Astfel, în lipsa unei întâlniri cu prietenii, colegii de serviciu sau a unei activităţi din afara casei, este mai probabil ca românii să aleagă să nu se spele pe dinţi şi să ignore consecinţele asupra sănătăţii.

Peste 45% dintre respondenţi au declarat că îşi periază dinţii mai puţin de două ori pe zi, deşi 90% din eşantion este de acord cu importanţa rutinei minime de dimineaţa şi seara.

Mai mult, 10% dintre persoane au spus că se spală pe dinţi doar de câteva ori pe săptămână, o dată pe săptămână sau ocazional (mai puţin de o dată/săptămână), potrivit sondajului citat.

Pentru 8 din 10 români, principala barieră de igienă orală este programul aglomerat al zilei şi lipsa facilităţilor pentru a se spăla pe dinţi la serviciu.

Cele mai recente date arată că un român a consumat 1,5 tuburi de pastă de dinţi de-a lungul anului 2014, însă mai mult faţă de 2013, când consumul naţional se situa în medie la circa 1 tub/an.

De asemenea, ultimele date de la nivel naţional arată că românii îşi schimbă acum periuţa de dinţi o dată la 1,5 ani – mai des faţă de statisticile din 2013, care arătau că un român folosea aceeaşi periuţă de dinţi timp de 2 ani.

Până în 2020, tulburările mintale vor fi principala cauză a morbidității la nivel european

Raportul Eurostat citat anterior pune în evidență și atenția pe care europenii o acordă sănătății mintale. Asftel, în majoritatea statelor membre UE, femeile mai mult decât bărbații apelează la un medic psiholog. Excepție fac Bulgaria și România, unde proporțiile au fost aproape similare.

Cea mai mare diferență în acest sens a fost înregistrată în Cehia, unde numărul femeilor care au mers la psiholog este aproape dublu față de cel al bărbaților.

Per ansamblu, proporția europenilor care au consultat un medic psiholog în ultimele 12 luni este cuprinsă între 2% și 3%. Franța, Ungaria și Belgia se situează, totuși, peste medie, iar România și Bulgaria, sub medie.

Totuși, un raport din anul 2015 al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arăta că tulburările psihice sunt o importantă sursă de dizabilităţi, cinci din primele 10 poziţii ale ierarhiei bolilor în funcţie de capacitatea de a genera dizabilităţi fiind ocupate de tulburări psihice.

Prevalenţa pe viaţă a acestor boli este de aproximativ 33%, ceea ce înseamnă că unul din trei oameni va avea, la un moment dat, pe parcursul vieţii, o tulburare psihică diagnosticabilă prin criterii internaţional acceptate.

OMS mai trage, însă un semnal de alarmă: până în anul 2020, tulburările mintale, în special depresiile, vor fi principalele cauze ale morbidității în rândul europenilor.

În cazul României, cele mai recente date disponibile (2015), centralizate de Fundația Estuar, arată că peste 210.000 de conaționali au probleme de sănătate mintală. 22.000 dintre aceștia sunt copii.

Peste 1% din populația României suferă de probleme diagnosticate de sănătate mintală. Asta înseamnă că la fiecare 100 de români există cel puțin o persoană care suferă de astfel de probleme.