Toggle Menu
  1. Home/
  2. #PoveștiDeRomânia/

POVEȘTI DE ROMÂNIA. Afaceristul pe care nu îl sperie sistemul românesc: ”Mai bine să îți consumi energia găsind soluții, decât să o pierzi spunând nu”

Și-a început cariera ca muncitor necalificat în mină, iar acum conduce un business cu o cifră de afaceri de 16 milioane de lei. Vasile Capriș, omul din spatele Hydrosystems, este un om de afaceri atipic. Refuză schemele care ar putea aduce un profit de moment, preferând o dezvoltare naturală și durabilă. Spune că nu aspiră la un top al celor mai profitabile companii, ci îl interesează mai mult să fie în topul firmelor pentru care un angajat ar vrea să lucreze.

Vasile Capriș a crescut în Vulcan, într-o familie în care frații, tatăl, bunicul s-au ocupat cu mineritul. La începutul anilor ’90 intra la Facultatea de Sociologie din Petroșani, însă trebuia să și muncească în paralel.

”Am pornit cumva de jos, chiar de foarte jos, de sub nivelul mării. La 19 ani mi-am dat seama că am nevoie, ca orice tânăr, de anumite surse de venit și am hotărât să mă angajez. În vremea aceea, în 1993, nu exista în Valea Jiului altă variantă decât mina. Deși absolvisem un liceu de informatică, deși intrasem la Facultatea de Sociologie, altă variantă nu aveam în mină decât să fiu muncitor necalificat, cu alte cuvine, la lopată…”, spune Vasile Capriș.

Timp de trei ani, lui Capriș i-a revenit schimbul patru, de noapte, pentru ca în timpul zilei să poată merge la facultate. În Petroșani, l-a avut profesor pe Septimiu Krausz, unul dintre puținii profesori care au putut preda sociologia în perioada comunistă și care impunea standarde foarte înalte.

”Am intrat în facultate 36 de oameni în anul I, în anul II rămăsesem 16, la licență am rămas 11, din care am luat licența doar 6. Profesorii erau foarte exigenți. Încă de atunci materia mea favorită era sociologia conducerii. Și teza de licență mi-am dat-o pe stilul de conducere în minerit, analizând stilurile de conducere ale managementului atât în mine mecanizate, cât și în mine mai puțin mecanizate”, spune Capriș.

Aceste experiențe aveau să modeleze stilul de făcut afaceri al lui Capriș. Tot accentul pus pe valoarea angajaților, fără de care, spune acesta, tehnologia este inutilă.

În primul val de disponibilizări

Dacă studiile mergeau bine, nu același lucru era valabil cu mineritul.

”În ultimul an de facultate au început disponibilizările și, pentru că vedeam că nu am nicio șansă să mă dezvolt în mină, am zis că nu mai are rost să stau. Oricum trebuia să plec în armată. M-am trecut pe lista primilor disponibilizați”, spune Capriș.

Însă lucrurile nu au mers așa cum anticipa. Armata s-a amânat, dintr-o criză de locuri la ”termen redus”, iar Capriș, proaspăt căsătorit, era șomer.

”Trebuia să fac ceva. Am văzut în ziar un anunț pentru un post de agent de vânzări la o firmă de bere foarte renumită. Am zis să mă duc să văd ce-i pe-acolo. Erau 52 de candidați, dar am reușit să obțin postul respectiv. Venind din minerit, nu știam cu ce se mănâncă, dar aveam o ambiție nebună de a reuși”.

Capriș colinda zilnic tot Defileul Jiului pentru a obține contracte. Pe parcursul unui an a promovat de la agent de vânzări la șef de depozit și la director de zonă.

”Am parcurs toate etapele, însă când am văzut că nu se poate mai mult, nu mi-am mai găsit locul. Am început să caut altceva. Am fost la un interviu în care era vorba de o firmă grecească. Încercau să pună bazele unei fabrici, dar și partea de comerț, pentru furtunuri. Furtunuri normale, furtunuri din PVC, pentru locuințe, industriale. Am aplicat pentru un post de director comercial, am luat și interviul respectiv. Am început munca, de data aceasta nu pentru un județ, ci pe toată țara”.

Piața internațională și piața din România

Experiența anilor petrecuți în compania grecească l-a învățat pe Capriș cum se dezvoltă o rețea la nivel național și care este specificul pieței românești, față de altele. Firma avea să se retragă din România, din cauza unor decizii de management, însă Capriș rămăsese cu experiența și contactele internaționale.

”Am cunoscut un om foarte drag mie, din Olanda, un antreprenor adevărat, de la care am învățat o grămadă de lucruri și pe care l-am avut ca model. Omul acesta era președintele unui grup internațional prezent în toată Europa. Eu am deschis filiala din România, din Republica Moldova, din Ucraina. Ajunsesem într-un loc foarte bun, eram reprezentantul lor pe România, director general pe România, administrator și acționar împreună cu ei”, spune Capriș.

”Acum vreo 5 ani, firma despre care discutăm, Hydrosystems, a fost preluată de un grup de investiții și a început dezvoltarea. Din păcate, viziunea lor despre întreg estul Europei era că nu oferă șanse de dezvoltare pentru ce vedeau ei și au redus motoarele vizavi de România și estul Europei. Automat și investițiile au scăzut”.

”Am pus la bătaie tot ce am avut”

Firma mamă nu avea încredere că se pot face afaceri în România, însă Capriș era convins că poate reuși. Când investitorii au decis să se retragă, a făcut demersuri să ducă el mai departe munca.

”După 10 ani de muncă ar fi fost păcat să se ducă totul de râpă. După negocieri intense, eu am preluat toate acțiunile și activitățile din România. A trebuit să mă duc la bancă, să obțin finanțare. Cu un grup în spate era relativ simplu, făceai un buget, făceai un plan de afaceri și banii veneau. Acum, în momentul în care te duceai singur la bancă, aveai alte discuții. Însă am crezut și cred în proiectul ăsta și am zis că pun la bătaie tot ce am”, spune Capriș.

Omul de afaceri spune că în momentul în care nu mai ai ”umbrela” unui grup mare deasupra, presiunea este fantastică. Cea exterioară – de a le arăta partenerilor de afaceri că ești o firmă serioasă și cea interioară – prezentul și viitorul angajaților depind de tine.

Cu educația de sociolog întipărită în minte, Capriș spune că motorul principal al unei afaceri ține de caracterul angajaților.

”Am călătorit în toată lumea, am vizitat fabrici, furnizori, am văzut produse făcute la cel mai înalt standard de calitate și la cel mai jos standard de calitate. Dacă nu ai oameni de valoare, poți să ai cele mai bune prețuri, cele mai bune tehnologii, cele mai bune produse, dar ele nu se fac singure. Omul trebuie să știe cum să apese pe buton, când să apese pe buton. Omul face diferența”, spune Capriș.

Ceea ce caută acesta la un angajat nu este neapărat nivelul de cunoștințe, ci atitudinea.

”Mă interesează oameni care să vrea. Eu pot să fac orice pentru om, dar nu pot să vreau pentru el. Dacă el nu mai vrea, eu n-am ce să-i fac”.

O firmă pentru care să vrei să lucrezi

Capriș a petrecut anul 2014 în negocieri pentru preluarea firmei Hydrosystems. A pornit cu o cifră de afaceri de 13 milioane de lei, ajungând anul acesta la o cifră de afaceri de 16 milioane de lei.

Hydrosystems furnizează sisteme de irigație, atât pentru consumatori casnici, cât și pentru consumatorii industriali. Firma este furnizorul numărul unu de sisteme de irigații pentru Dedeman, unde produsele pot fi găsite la raft. De asemenea, pot fi comandate online.

Capriș spune că a avut oferte să distribuie și în alte lanțuri de magazine, însă nu a dorit să extindă afacerea în așa fel încât să apară riscul unor întârzieri în distribuție. Este adeptul dezvoltării naturale.

”Nu poți să crești ca o rachetă. Trebuie să fie ceva sănătos, așezat, ceva solid. Când faci o casă, faci mai întâi fundația. Încercăm să dezvoltăm afacerea cât mai firesc și cât mai durabil cu putință”, spune Capriș.

De altfel, când vine vorba de o plasare în topuri, acesta spune că ar prefera, în primul rând, ca Hydrosystems să fie în topul firmelor pentru care cineva ar dori să lucreze.

”Nu vreau să fiu numărul unu, the best of the best. Întotdeauna, când ești the best of the best, te oprești în a mai dezvolta, te consideri infailibil, nu mai vezi pericolele și atunci se întâmplă lucruri mai puțin plăcute”, spune Capriș.

”Moto-ul nostru este «better every day». Nu suntem cei mai buni, dar facem ceva să fim mai buni în fiecare zi. Fiecare antreprenor are niște vise. Unul dintre visele mele este să ajung să fac din Hydrosystems o companie care să fie râvnită de către orice om, o firmă care să intre în topul firmelor la care cineva ar vrea să lucreze”.

Afaceri în România – nu așa de greu pe cât se crede

Despre mediul dificil pentru făcut afaceri în România s-a vorbit mult, însă Capriș este genul de om care vede jumătatea plină a paharului. Spune că este o problemă care ține de modul în care alegi să-ți consumi energia.

”Sincer, nu este ușor, dar nu este nici așa de greu pe cât se spune sau se lasă să se creadă. Dacă ar fi atât de greu, de ce mai stăm aici, de ce nu ne ducem în altă parte? Din inerție? Nu cred! Indiferent câte piedici, câte probleme ți-ar pune un sistem sau un om, dacă tu crezi în ceea ce faci, dacă îți place ceea ce faci, dacă pui pasiune în ceea ce faci, vei găsi soluții să faci acel lucru”, spune Capriș.

”Este infinit mai bine să îți consumi energia găsind soluții, decât să îți pierzi energia spunând «nu». Folosește mai bine energia pe care o consumi încercând să mă convingi că nu se poate, încercând să găsești măcar un «poate». Un «poate» face diferența”, spune Capriș.

povedero-fb-cover-1966x740-finalversion-2

Dan Radu