Legile justiţiei, adoptate de Camera Deputaţior. Iordache: Modificările, în concordanţă cu deciziile Comisiei de la Veneţia – UPDATE

Cele trei legi ale Justiţiei au fost adoptate de plenul Camerei Deputaţilor. Iordache a declarat că modificările sunt în concordanţă cu deciziile Comisiei de la Veneţia

UPDATE 13.15: Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat marţi cele trei legi ale Justiţiei – legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor a primit 190 de voturi “pentru”, 98 de voturi “împotrivă” şi două abţineri.

Legea 304/2004 privind organizarea judiciară a fost adoptată cu 183 de voturi “pentru”, 91 de voturi “împotrivă” şi o abţinere, iar legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost adoptată cu 189 de voturi “pentru”, 101 voturi “împotrivă” şi două abţineri.

Forumul Judecătorilor: O parte însemnată dintre modificările aduse legilor justiţiei sunt extrem de nocive. Trebuie amânată…

Iordache anunţă noi discuţii pe legile Justiţiei şi o posibilă OUG de modificare a lor, pentru…

UPDATE 11.09: Comisia specială care a modificat legile justiţiei a dat marţi raport de admitere pentru legea 303/2004 privind statutul magistraţilor şi legea 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM. Astfel, cele două legi au fost adoptate cu 13 voturi “pentru” şi 7 „împotrivă”.

Raportul de admitere va fi trimis la Camera Deputaţilor, în calitate de primă Cameră sesizată.

UPDATE 9.56: Comisia specială care modifică legile justiţiei, condusă de deputatul PSD Florin Iordache, a dat marţi raport de admitere pe legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, astfel încât prevederea care îl elimină pe preşedintele României din numirea conducerii ICCJ a fost corelată cu legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Astfel, alineatul (1) al articolului 53 se modifică şi va avea următorul cuprins: “Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de Secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”.

Comisia specială pentru modificarea legilor Justiţiei a votat luni ca preşedintele României să fie exclus din procedura de numire a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), astfel că atribuţiile de revocare şi numire a acesteia îi revin Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), titrează News.ro.

Articolul la Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii prevede că CSM primeşte atribuţii de numire şi revocare a conducerii ICCJ, iar preşedintele României este eliminat din procedură şi se va corela cu Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, unde se va propune eliminarea presedintelui României din procedura de numire a conducerii ICCJ.

“Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor: b) numesc şi revocă din funcţie preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, prevede articolul votat.

În forma iniţială, articolul spunea: “Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor: b) propun preşedintelui României numirea în funcţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; c) numesc şi revocă preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.

Comisia specială a adoptat şi unele amendamente potrivit cărora preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor stagiari, iar funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice funcţie publică sau privată, cu unele excepţii. De asemenea, s-a decis eliminarea comisiilor de control SRI şi SIE din procedura de verificare a declaraţiilor pe proprie răspundere ale magistraţilor privind colaborarea cu serviciile de informaţii.

De asemenea, comisia a dat luni, cu 12 voturi “pentru” şi 6 “împotrivă”, raport de adoptare pentru modificările aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională (CCR).

Comisia a decis reformularea articolului privind Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.

“Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie începe să funcţioneze în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Cauzele de competenţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie înregistrate la orice structură de Parchet şi nesoluţionate până la data la care Secţia este operaţională se înaintează spre soluţionare Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, de îndată ce aceasta este operaţională”, este noua formă a articolului.

De asemenea, comisia a votat ca articolul 2 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară să revină la forma iniţială.

“Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti: a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) curţi de apel; c) tribunale; d) tribunale specializate; e) instanţe militare; f) judecătorii”, se arată în textul adoptat.