Proiect de lege controversat pentru “combaterea antiromânismului”. USR îşi retrage semnăturile. Iniţiator: Câtă vreme Parlamentul adoptă o lege pentru combaterea antisemitismului, de ce nu am proceda identic şi în cazul antiromânismului?!

Un proiect de lege semnat de parlamentari PMP, dar şi de la USR şi PSD, pentru “prevenirea şi combaterea antiromânismului” prevede că persoanele care promovează idei sau doctrine antiromâneşti sunt pedepsite cu închisoare de până la trei ani, în timp ce “constituirea unui grup cu caracter antiromânesc” se pedepseşte cu închisoare de până la 10 ani. Proiectul a stârnit controverse, iar unul dintre iniţiatori, deputatul PMP Marius Paşcan, reacţionează spunând că “s-a pornit cu agresivitate propaganda antiromânească” şi că atât timp cât Parlamentul adoptă o lege pentru combaterea antisemitismul, ar trebui procedat la fel şi în cazul antiromânismului. De altfel, proiectul depus de deputatul PMP este identic cu legea adoptată de Parlament referitoare la antisemitism, fiind doar înlocuit primul termen cu “antiromânism”. Paşcan a explicat sâmbătă pe Facebook că “antiromânismul are o istorie veche, fiind prezent încă din perioada medievală, când poporul român era doar tolerat”. În ceea ce priveşte semnatarii proiectului, aceştia sunt şi deputaţi, dar şi senatori, atât de la PSD, cât şi din opoziţie. USR a transmis sâmbătă că cei doi parlamentari USR semnatari îşi retrag semnăturile, iar formaţiunea nu susţine proiectul de lege şi va milita împotriva adoptării lui, întrucât majoritatea PSD-ALDE l-ar putea folosi pentru a transforma România într-o dictatură, transmite News.ro.

Ce prevede proiectul: închisoare de la 3 luni la 3 ani pentru promovarea ideilor antiromâneşti, închisoare de la 3 ani la 10 ani pentru constituirea unei organizaţii cu caracter antiromânesc

Potrivit proiectului pentru ”combaterea antiromânismului” depus la Senat şi iniţiat de deputatul PMP Marius Paşcan, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani şi cu interzicerea unor drepturi promovarea ideilor şi doctrinelor antiromâneşti, în timp ce distribuirea şi punerea la dispoziţia publicului a materialelor antiromâneşti constituire infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la cinci ani.

De asemenea, realizarea, vânzarea, răspândirea şi deţinerea de simboluri antiromâneşte, precum şi utilizarea acestora în public se pedespreşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, în timp ce constituirea unui organizaţii cu caracter antiromânesc se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi cu interzicerea unor drepturi.

Tomac: Senatul a adoptat tacit iniţiativa PMP privind reducerea numărului de parlamentari la 300, conform referendumului…

PMP se va adresa Comisiei de la Veneţia în legătură cu OUG privind referendumul

În proiect se precizează că nu vor fi pedepsite persoanele care denunţă existenţa unei astfe de organizaţii.

Proiectul de lege a fost iniţiat de deputatul PMP Marius Paşcan şi susţinut de senatorii PMP Gheorghe Baciu, Severica-Rodica Covaciu şi Gabi Ionaşcu, deputaţii PMP Adrian-Mihăiţă Todoran, Corneliu Bichineţ, Petru Movilă, Ionuţ Simionca, Nicoleta-Cătălina Bozianu, Constantin Codreanu, Doru-Petrişor Coliu, Cătălin Cristache, Eugen Tomac şi Robert Turcescu, deputaţii PSD Eugen Neaţă, Andrei Nicolae, Dănuţ Păle, Alexandru Rotaru, Rodica Paraschiv, Ciprian Şerban, Ionela Viorela Dobrică, Sorin Lazăr şi Laura Moagher, deputaţii PNL Corneliu Olar, Andrei Daniel Gheorghe, Bogdan Gheorghiu, Nicolae Giugea, Dumitru Mihalescul, Gigel-Sorinel Ştirbu şi Sorin-Ioan Bumb, senatorul PNL Iulian Dumitrescu şi deputaţii USR Bogdan-Ionel Rodeanu şi Cristian Seidler.

Deputatul PMP Marius Paşcan, iniţiator: Câtă vreme Parlamentul adoptă o lege pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, nu înţeleg de ce nu am proceda identic şi în cazul antiromânismului?!

Deputatul PMP Marius Paşcan susţine că dacă Parlamentul a adoptat o lege pentru combaterea antisemitismului, ar trebui procedat în acelaşi fel şi pentru prevenirea şi combaterea antiromânismului.

De altfel, proiectele care prevăd combaterea antisemistmului şi, respectiv, antiromânismul, sunt identice, fiind doar înlocuit termenul de “antisemism” cu cel de “antiromânism”.

“În spaţiul public au apărut diverse speculaţii răuvoitoare şi aprecieri răutăcioase, iar unii au devenit brusc furioşi în privinţa propunerii legislative privitoare la prevenirea şi combaterea antiromânismului. Este tipic pentru cei care utilizează instrumentele propagandei antiromâneşti pentru a dezinforma. În spiritul unei corecte şi obiective informări, al respectului cuvenit pentru adevăr, în imaginile ataşate, am alăturat pentru edificare şi o justă comparaţie cele două propuneri de lege aproape identice. Câtă vreme dorim iar Parlamentul adoptă o lege pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, nu înţeleg de ce nu am proceda identic şi în cazul antiromânismului?!”, a scris Marius Paşcan pe pagina sa de Facebook, ataşând şi imagini cu cele două proiecte în oglindă.

Sâmbătă, într-un nou mesaj postat pe Facebook, Marius Paşcan a vorbit despre o “propagandă antiromânească”.

Deputatul PMP a postat, alături de explicaţiile sale, şi un colaj în care sunt puse laolaltă imagini cu sfinţi, cu Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, în conturul hărţii României, în care susţine că “antiromânismul este un curent care se manifestă agresiv, fiind o luptă împotriva expresiilor de afirmare a identităţii româneşti, adăugând că poporul român este discriminat”.

“Prevederile acestei legi sunt cât se poate de valabile şi identic aplicabile pentru prevenirea şi combaterea antiromânismului, un curent susţinut care se manifestă şi proliferează tot mai agresiv. Antiromânismul este o formă de luptă împotriva tuturor expresiilor de afirmare a identităţii româneşti, de contestare a suveranităţii naţionale legitime a naţiunii române, cât şi de exprimare a unor idei, concepte, doctrine ori politici publice care vizează xenofobia în raport cu poporul român ori discriminarea negativă a acestuia”, a explicat Marius Paşcan.

El susţine că antiromânismul se manifestă prin “instrumentalizarea unor concepte şi expresii care vizează punerea în inferioritate a poporului român”, dând exemplu termenii de “vlah”, “olah” sau “voloh”, cu sensul de popor inferior, ori “cioban”, „necioplit” şi “prost”. Paşcan continuă precizând că unele organizaţii politice şi de media din diverse ţări europene îi cataloghează pe românii din diaspora drept “ţigani”, iar românii au suferit “persecuţii şi atacuri cu caracter etnic”, fiind inclusiv impusă denumirea etnică divizantă de “moldoveni”.

De asemenea, deputatul PMP spune că antiromânismul are o istorie vechie, fiind prezent în Transilvania încă din perioada medievală, unde majoritatea românească era doar „tolerată” în raport cu celelalte naţiuni „privilegiate”, adică ungurii, saşii şi secuii. Şi în acest caz Paşcan vorbeşte despre persecutarea românilor.

“În perioada habsburgică, românii din spaţiul intracarpatic au cunoscut o serie de persecuţii cu caracter etnico-religios, lucru care, după instaurarea regimului austro-ungar la 1867, s-a transformat într-o politică explicită de maghiarizare a românilor. Dacă în vestul spaţiului românesc aveam de-a face cu o politică de asimilare maghiară, la est, după 1812, în Moldova dintre Prut şi Nistru (Basarabia), românii se confruntă cu o politică de stat prin care regimul ţarist de la Petrograd urmăreşte rusificarea forţată a autohtonilor din Basarabia”, a explicat Paşcan.

Deputatul trece la secolul XX, când, spune el, poporul român “cunoaşte cele mai brutale forme de practicare a antiromânismului”. Paşcan menţionează “o serie de masacre româneşti”, care culminează cu masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941, unde forţele sovietice ucid aproximativ 3.000 de civili români. De asemenea, continuă el, au loc crime în masă, fiind urmărită lichidarea etnică, şi în Transilvania, în jumătatea nord-vestică fiind exterminaţi evreii şi românii.

Paşcan consideră că ideile xenofobe la adresa românilor au revenit şi sunt vizibile, iar aplecarea spre această problemă ţine de demnitatea naţională şi de apărarea principiilor constituţionale după care funcţionează statul român.

Parlamentul spune că în Transilvania se desfăşoară acţiuni pretins comemorative secuieşti, însă ele sunt de fapt manifestări antiromâneşti, şovine, în care se scandează lozinci calomnioase la adresa românilor.

“În interiorul României, în numeroase judeţe din Transilvania, se desfăşoară consecvent acţiuni pretins comemorative secuieşti, care sunt de fapt manifestări antistatale, antiromâneşti, segregaţioniste, şovine, în cadrul acestora scandându-se lozinci insultătoare şi calomnioase la adresa românilor, a statului român, precum şi a autorităţilor române. Mai apoi, relatări asupra respectivelor evenimente, precum şi mesaje antiromâneşti sunt reverberate prin mass-media, prin internet şi reţelele de comunicare şi socializare electronice. Astfel, aproape că au devenit obişnuite manifestările generalizate pentru autonomia teritorială a aşa-zisului Ţinut Secuiesc”, explică Paşcan, care susţine că scopul urmărit este constituirea unei noi entităţi statale în interiorul României, separată şi independentă teritorial, cu caracter etnic, condusă de un guvern local şi structuri administrative proprii, cu deplină autonomie administrativă, în care limba maghiară să devină limbă oficială, alături de limba română.

Tot în Ţinutul Secuiesc, spune el, se vor înfiinţa simboluri proprii, cu steag şi stemă, iar capitala va fi la Târgu Mureş, în timp ce Consiliul regional va fi la Sfântu Gheorghe, celelalte organisme adminsitrative la Miercurea Ciuc, iar drumurile, autostrăzile şi căile ferate vor trece în proprietatea Ţinutului Secuiesc.

“Cu alte cuvinte, sunt promovate, pe cale oficială, demersuri neconstituţionale pentru un stat în interiorul României, adică un stat în stat. S-au înmulţit organizaţiile extremist-revizioniste, deviza acestora fiind combaterea şi anularea prevederilor Tratatului de la Trianon şi refacerea prin orice mijloace a Ungariei Mari. Organizaţii precum Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate sunt susţinute şi încurajate chiar cu bani publici de autorităţile locale din Harghita, Covasna şi Mureş. Această organizaţie, cunoscută şi sub iniţialele HVIM, are şi un pronunţat caracter antisemit şi xenofob, desfăşurând activităţi în toată Europa Centrală. Prin propaganda pe care o promovează, militează pentru mobilizarea etnicilor maghiari, în vederea >, între altele, a >, dar şi împotriva evreilor care cumpără pământurile >, şi cer > la timp de aici. O altă grupare extremistă este Garda Maghiară, sprijinită în acţiunile ei iredentist-şovine din Transilvania tot de către autorităţile locale, chiar de Consiliul Judeţean Harghita, prin preşedintele său, iar după modelul acestei grupări s-au înfiinţat şi aşa-zisele detaşamente civile, un fel de organe locale care ar acţiona împotriva >”, mai scrie în postarea lui Paşcan.

El subliniază faptul că în Ungaria sunt promovate acţiuni antiromâneşti, îndemnuri la ură, la răzbunare, în Ucraina, unde se închid şcolile româneşti, iar liderii româneşti sunt ţinuţi sub presiune permanentă, ori în Serbia, unde românilor nu le sunt respectate drepturile fundamentale şi li se pune eticheta de „vlahi”, în Albania, Bulgaria şi Grecia, unde românilor nu le este recunoscut statutul de minoritate naţională.

“Considerăm că trebuie prevenite şi combătute astfel de manifestări ostile la adresa statului român, situate în afara prevederilor Constituţiei României, care aduc atingere integrităţii teritoriale a României, valorilor naţionale sau memoriei eroilor naţiunii române. În ultima perioadă s-a văzut tot mai clar necesitatea extinderii formelor de protecţie legală care decurg din obligativitatea respectării şi aplicării articolelor 1 şi 12 din Constituţia României, articole care subliniază caracterul de stat naţional, unitar, indivizibil al României, ori care înscriu în legea fundamentală simbolurile naţionale ale statului român. Necesitatea adoptării unui act normativ distinct care să introducă măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiromânismului decurge şi din faptul că propagarea în public a ideilor, concepţiilor şi doctrinelor antiromâneşti, precum şi a simbolurilor sau materialelor antiromâneşti nu a putut fi combătută prin intermediul mijloacelor legislative aflate la dispoziţie în prezent”, mai spune Paşcan.

El spune că adoptarea acestei legi de combatere a antiromânismului va fi un instrument legislativ esenţial şi „o expresie a puternicului angajament politic de a acţiona hotărât împotriva tuturor formelor de instigare la ură, separatism, secesionism şi discriminare, subsumate urii îndreptate împotriva românilor”.

Parlamentarii USR şi-au retras semnăturile de pe proiect. Seidler: Textul legal ar putea fi folosit în viitor în mod abuziv, în scopuri politice

USR a transmis sâmbătă că nu susţine proiectul de lege pentru combaterea antiromânismului iniţiat de Marius Paşcan şi că va milita împotriva adoptării lui, întrucât majoritatea PSD-ALDE l-ar putea folosi pentru a transforma România într-o dictatură.

“USR nu susţine proiectul de lege pentru combaterea antiromânismului iniţiat de PMP. Cei doi colegi care au semnat proiectul îşi vor retrage, luni, semnăturile, iar USR va milita împotriva adoptării lui. (…) Experienţa din ultima perioadă în care coaliţia PSD-ALDE a propus soluţii abuzive ca să scoată cu forţa USR din Parlament pentru că luptă pentru #FaraPenali întăreşte temerile că un proiect pentru “combaterea antiromânismului” va fi folosit în scop politic pentru a transforma România într-o dictatură. USR militează pentru libertatea de exprimare şi va lupta împotriva proiectelor care îngrădesc drepturile şi libertăţile cetăţenilor”, a anunţat USR pe pagina sa de Facebook.

Deputatul USR Cristian Seidler a scris, la rândul său, că a decis să îşi retragă semnătura de pe propunerea legislativă, întrucât, deşi iniţial s-a gândit cu bună credinţă că ura etnică trebuie combătută, a realizat că prevederile legii pot fi folosite în mod abuziv, în scopuri politice.

“Nu consider că vreo etnie e superioară oricărei alta şi cred că instrumentele legale pentru a combate ura etnică trebuie să fie similare despre orice etnie am vorbi. Pe scurt, acesta a fost argumentul pentru care am semnat iniţial. Înţeleg însă ca textul legal ar putea fi folosit în viitor în mod abuziv, în scopuri politice. Am presupus buna-credinţă în aplicarea legilor şi pentru un moment am uitat faptul că pedepse colective politice s-au adoptat chiar în România zilelor noastre de către majoritatea actuală”, spune Seidler.