Tăriceanu cere explicații Comisiei Europene cu privire la susținerea “derapajelor” din justiție

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a vorbit, vineri, în Senat, la Reuniunea Asociaţiei Senatelor din Europa, că în ultimii zece ani românii au fost “martorii unor derapaje îngrijorătoare de la protejarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi de la respectarea garanţiilor prevăzute de Constituţie, în numele obţinerii de rezultate cu orice preţ în lupta anticorupţie”, titrează News.ro.

El a ţinut să vorbească şi despre protocoalele secrete încheiate între SRI şi instituţii judiciare, care au creat “un sistem de înţelegeri obscure, consacrate în afara cadrului constituţional” şi a cerut Comisiei Europene să se poziţioneze cu privire la aceste situaţii şi să explice de ce “a ignorat semnalele de alarmă ce i-au fost trimise cu privire la gravele abuzuri comise de unele instituţii şi persoane din sistemul judiciar”. El a mai susţinut că în rapoartele MCV din ultimii unsprezece ani Comisia “s-a bizuit aproape exclusiv pe imaginea deformată care i-a fost furnizată de instituţiile de forţă ale statului şi pe percepţiile vehiculate în anumite medii de presă şi grupuri de presiune şi de interese”.

“Societatea românească a fost deschisă necondiţionat la începuturile anilor ‘90 pentru integrarea în Uniunea Europeană şi aderarea la NATO. Acestea au fost privite, aproape unanim, ca soluţie de eliminare definitivă a unor vulnerabilităţi istorice. În acelaşi timp, aveam cu toţii convingerea că o Românie europeană şi membră a unui sistem de alianţe între naţiuni libere este capabilă să adauge un plus semnificativ de dinamism şi de valoare Uniunii Europene. Aşa gândeam în urmă cu cincisprezece ani. Reflecţia şi acţiunea noastră de atunci şi-au dovedit cu prisosinţă validitatea. Astăzi, toate măsurătorile disponibile indică fără dubii că societatea românească continuă să aibă cel mai înalt grad de încredere în proiectul european dintre toate statele membre”, a susţinut Călin Popescu Tăriceanu în alocuţiunea sa de la cea de-a 19-a Reuniune a Asociaţiei Senatelor din Europa.

El spune că, pe fondul creşterii diversităţii sociale şi diminuarea solidarităţii în faţa provocărilor financiare, apar “forţe centrifuge care se manifestă în regiunea noastră”.

Juncker a propus noi norme de protecţie pentru ca alegerile de anul viitor

Tăriceanu spune că amnistia și grațierea nu trebuie să fie subiecte tabu. Președintele ALDE vrea și…

“Tocmai de aceea, observăm cu preocupare că, pe fundalul creşterii diversităţii sociale şi al diminuării solidarităţii în faţa provocărilor financiare din ultimii ani, îşi fac apariţia forţe centrifuge care se manifestă în regiunea noastră de apartenenţă. Aceste tendinţe par să accentueze clivaje pre-existente atât între state, cât şi in interiorul societăţilor, creând obstacole în calea consacrării unei conştiinţe democratice comune, ca şi a unei identităţi europene pluraliste, dar coerente. Implicit, constăm că sunt întrunite premisele declinului unei Europe solidare, competitive şi puternice în plan internaţional”, a mai spus el.

Tăriceanu a vorbit şi despre “România ultimilor zece ani – în care am fost martorii unor derapaje îngrijorătoare de la protejarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi de la respectarea garanţiilor prevăzute de Constituţie în numele obţinerii de rezultate cu orice preţ în lupta anticorupţie”.

De asemenea, liderul ALDE a spus că tensiunile create de aceste derapaje au fost “decontate” în aceşti ani de către româmni, iar “forma cea mai dramatică a acestui decont este prăbuşirea încrederii românilor în sistemul judiciar la cele mai scăzute cote măsurate vreodată în statele membre”.

El a reamintit faptul că un profesor Universitar din Cluj a solicitat tuturor instanţelor din ţară să îi comunice numărul solicitărilor de interceptări telefonice din perioada 2010-2015, iar numărul celor interceptaţi a fost de aproximativ 300.000.

“Un avocat şi profesor universitar din Cluj, a solicitat tuturor instanţelor din ţară să i se comunice numărul solicitărilor de interceptări telefonice din perioada 2010-2015. A primit răspunsuri de la toate instanţele de judecată, inclusiv de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cei aproape cinci ani care au făcut obiectul solicitării, instanţele au primit în total 109.900 de cereri de autorizare a interceptării telefoanelor, iar din acestea au fost admise 102.700. Întrucât fiecare cerere de interceptare vizează minim trei persoane ascultate, autorul cercetării estimează că au existat aproximativ 300.000 de cetăţeni care au avut convorbiri telefonice interceptate cu mandat judecătoresc. Această statistică este nu numai îngrijorătoare, dar şi exemplară. Ea dovedeşte că unele mijloace pe care statul le are la dispoziţie prin instituţiile sale de forţă au fost folosite inadecvat şi neconstituţional. Continuând acest trend, România ar fi riscat să devină mai degrabă un stat poliţienesc, o democraţie controlată à la Putin, decât o democraţie liberală, în pofida existenţei unui Mecanism de Cooperare şi Verificare gestionat de Comisia Europeană.”, a mai spus el.

Tăriceanu a vorbit la reuniunea dimplomaţilor europeni şi despre “un sistem de înţelegeri obscure, consacrate în afara cadrului constituţional” printr-un număr de 65 de protocoale secrete, încheiate începând din 2009 SRI şi instituţiile implicate în administrarea justiţiei din România.

“Aceste protocoale, dintre care doar cel între SRI şi Parchetul General şi cel între Serviciul Român de Informaţii şi Consiliul Superior al Magistraturii au fost desecretizate până acum, creau un cadru meta-legal paralel, ce prevedea ca ofiţerii de intelligence să aibă o contribuţie la stabilirea cazurilor pe care procurorii anti-corupţie urmau să le instrumenteze pe baza informaţiilor secrete”, a mai adăugat preşedintele Senatului.

Totodată, el a spus că numărul foarte mare de interceptări telefonice şi modul anticonstituţional de operare a aşa-numitului “binom format din SRI şi DNA au deturnat grav lupta anticorupţie în România şi au grevat relaţia cu Comisia Europeană” şi a susţinut că rapoartele MCV au fost redactate aproape exclusiv în baza imaginii deformate furnizată anumite medii de presă şi grupuri de presiune şi de interese.

“În redactarea numeroaselor rapoarte din ultimii unsprezece ani ale Mecanismului de Cooperare şi Verificare, Comisia s-a bizuit aproape exclusiv pe imaginea deformată ce i-a fost furnizată de instituţiile de forţă ale statului şi pe percepţiile vehiculate în anumite medii de presă şi grupuri de presiune şi de interese”, a susţinut Tăriceanu, în Senat.

El a cerut Comisiei Europene să se poziţioneze cu privire la aceste situaţii şi să explice de ce “a ignorat semnalele” transmise în acest sens.

“Aşteptăm încă din partea Comisiei să se poziţioneze cu privire la adevărurile incomode care ies la suprafaţă la Bucureşti şi să explice de ce a desconsiderat şi ignorat sistematic semnalele de alarmă ce i-au fost trimise cu privire la gravele abuzuri comise de unele instituţii şi persoane din sistemul judiciar. Din cauza politicii părtinitoare, uneori chiar partizane, a Comisiei, Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost ţinut captiv de sistemul de influenţă ocult şi meta-legal coordonat de Serviciul Român de Informaţii şi de Direcţia Naţională Anticorupţie, devenind pur si simplu un alt instrument, la nivel naţional, de presiune asupra oponenţilor acestui sistem paralel cu statul de drept”, a mai afirmat Tăriceanu în alocuţiunea sa.

Preşedintele Senatului a continuat spunând că în România a fost creat un sistem represiv după modelul Securităţii din perioada 1950, el vorbind despre arestăril abuzive şi scurgerea de informaţii din dosare către presă.

“Semnele existenţei acestui sistem cu rădăcini staliniste sunt indiscutabile: arestări abuzive, plimbarea oamenilor încătuşaţi prin faţa camerelor de luat vederi, scurgerea către media de informaţii din dosare. Prezumţia de nevinovăţie a fost în practică abolită, iar judecătorii au fost presaţi în mod constant, inclusiv prin ameninţări directe şi publice, să dea condamnările cerute de Direcţia Naţională Anticorupţie la dictarea Serviciului Român de Informaţii. Iar acolo unde aceste metode nu funcţionau, s-a declanşat urmărirea penală a magistraţilor care se încăpăţânau să judece în drept şi în echitate şi se dovedeau imuni la abuzuri. S-a ajuns la arestarea şi inculparea, ulterior dovedită nedreaptă, a unor judecători de la Înalta Curte sau de la Curtea Constituţională. Până de curând, încurajat fiind de Comisia Europeană, sistemul s-a crezut invincibil”, a mai susţinut Călin Popescu Tăriceanu.

Printre participanţii la Reuniunea Asociaţiei Senatelor din Europa se numără preşedintele Consiliului Federal din Austria, Reinhard Todt, preşedintele Senatului belgian, Christine Defraigne, vicepreşedintele  Consiliului Statelor din Elveţia, Géraldine Savary, şi preşedinţii Senatelor din Franţa, Italia, Olanda şi Polonia.