USR anunţă că iniţiativa cetăţenească “Fără penali în funcţii publice” a strâns peste un milion de semnături

Vocea.biz / 21.08.2018
USR anunţă că iniţiativa cetăţenească “Fără penali în funcţii publice” a strâns peste un milion de semnături

Uniunea Salvaţi România (USR) anunţă că iniţiativa cetăţenească “Fără penali” în funcţii publice – care propune revizuirea Constituţiei în acest sens – a strâns, în cele cinci luni de campanie, peste un milion de semnături, titrează News.ro.

“Astăzi, peste 1 milion de români consideră că România trebuie guvernată altfel, de oameni integri şi nu de corupţi. Împreună suntem o forţă şi împreună putem salva România. USR a sprijinit cu toate forţele această iniţiativă cetăţenească şi va continua să o facă. În cele cinci luni de campanie, mii de membri USR au ieşit în stradă să strângă semnături şi să discute cu oamenii despre viitorul României. Unii dintre ei au fost victime ale abuzurilor din partea poliţiei, jandarmeriei şi primarilor, dar nu s-au lăsat intimidaţi, dimpotrivă au continuat cu şi mai mult curaj”, transmite USR, printr-un comunicat de presă postat pe Facebook

USR spune că această campanie a fost sprijninită de grupul Rezistenţa, de Forumul Democrat al Germanilor din România, de numeroase ONG-uri şi grupuri civice, dar şi de cetăţeni simpli care în timpul liber au ieşit în stradă.

Obiectivul USR este ca până la finalul anului 2018 să înainteze Parlamentului un proiect de revizuire a Constituţiei prin care să se interzică persoanelor condamnate la închisoare să candideze la alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale, dacă au săvârşit infracţiuni în mod intenţionat.

Pentru ca proiectul de lege să ajungă în Parlament sunt necesare cel puţin 500.000 de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot din cel puţin jumătate din judeţele tării. Potrivit legislaţiei, strângerea semnăturilor a fost posibilă doar după ce a fost obţinut avizul Consiliului Legislativ, iar textul a fost publicat în Monitorul Oficial.

Iniţiativa urmăreşte modificarea articolul 37 din Constituţie, care reglementează dreptul de a fi ales, astfel încât să fie completat cu un nou alineat, cel de-al treilea, având următorul conţinut: “Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.”

Textul propus instituie o interdicţie temporară, care ar urma să înceteze odată cu intervenirea reabilitării, amnistiei post condamnatorii sau dezincriminării infracţiunii, adică situaţiile care, potrivit legislaţiei penale, conduc la eliminarea tuturor consecinţelor rezultate din condamnare. Această temporizare a fost absolut necesară pentru ca propunerea legislativă să respecte întru totul Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, tratatele internaţionale la care România este parte, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi recomandările Comisiei de la Veneţia, care nu permit interzicerea permanentă a dreptului de a fi ales.

Citește și...