Ministerul Cercetării îl ironizează pe Iohannis şi îl acuză de “gravă dezinformare”

Ministerul Cercetării şi Inovării (MCI) spune că a luat act cu surprindere de ”avertismentul” public lansat de către preşedintele Klaus Iohannis legat de proiectul de Ordonanţă privind activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare, îi răspunde ironic acestuia şi acuză Administraţia Prezidenţială că “încearcă o gravă dezinformare”. De asemenea, Ministerul cercetării acuză că Ordonanţa Guvernului 41/2015, deşi a trecut de Parlament, a fost trimisă înapoi pentru reexaminare de către preşedinte pentru motive generale, neindicând în niciun mod temeinicia deciziei. “Ori, a retrimite înapoi în Parlament un text de act normativ doar de dragul de a fi retrimis, fără a se preciza care sunt neajunsurile pe care acest text le-ar aduce sistemului, ne arată de fapt care este preocuparea reală a Administraţiei Prezidenţiale cu privire la domeniul cercetării”, mai spune ministerul conform News.ro.

Într-un comunicat postat pe site, Ministerul Cercetării spune că a luat act cu surprindere de ”avertismentul” public, lansat de către preşedintele Klaus Iohannis şi îl ironizează pe acesta: “Să încercăm să facem lumină în instituţia prezidenţială, sau cum ar spune latinul >”.

Ministerul precizează că în prezent activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare este reglementată de OG nr. 57/2002, care în cei 16 ani de la promovare a fost modificată de 25 de ori, “în funcţie de necesităţile identificate pe parcursul anilor în această activitate”, după intrarea României în UE actul normativ fiind modificat şi completat de 15 ori.

“Mai mult, există OG nr. 6 /2011 care a fost aprobată cu modificări şi completări abia după şapte ani prin Legea nr. 222/2018, publicată în Monitorul Oficial în 3 august 2018, fapt ce arată, că până la acest moment, domeniul cercetării a fost unul tratat cu indiferenţă de către celelalte guvernări (factori decizionali pe acest domeniu).Considerăm că este inadmisibil ca un act care reglementează un astfel de domeniu să nu fie aprobat decât după foarte mult timp. În acelaşi mod s-a procedat şi cu OG nr. 41/2015, care, deşi a trecut de Parlament, a fost trimisă înapoi pentru reexaminare, de către preşedintele României, pentru motive generale, neindicând în niciun mod temeinicia trimiterii spre reexaminare. Ori, a retrimite înapoi în Parlament un text de act normativ doar de dragul de a fi retrimis, fără a se preciza care sunt neajunsurile pe care acest text le-ar aduce sistemului, ne arată de fapt care este preocuparea reală a Administraţiei Prezidenţiale cu privire la domeniul cercetării”, afimă reprezentanţii Ministerului Cercetării.

Ce a apărut pe pagina de Facebook a președintelui Klaus Iohannis, după ce Prima Doamnă nu…

Ce meserie are Klaus Iohannis. Ce școli a absolvit președintele României. Surpriză uriașă!

Ei spun că, având în vedere că în OG 57/2002 există o serie de articole contradictorii, că există paralelism în ceea ce priveşte reglementarea acestui domeniu, s-a considerat necesar ca, printr-un act nou, să fie eliminate toate aceste neconcordanţe, conform normelor de tehnică legislativă, astfel încât să fie creat un cadru competiţional şi predictibil privind finanţarea în cercetare.

“În acest sens, arătăm că la art. 33* la alin (1) din OG nr. 57/2002 se prevede că: ”Unităţile (…) pot fi evaluate (…)”, iar la alin (8) al aceluiaşi articol se prevede că: ”Unităţile (…) sunt evaluate”. Potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 45 /2009, unităţile de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii au fost reorganizate ca institute naţionale de cercetare-dezvoltare în domeniul agricol, cu personalitate juridică, în subordinea ASAS, iar prin OUG nr. 96/2012 şi OUG nr.86/2014, aceleaşi entităţi se află în coordonarea MCI. Sunt în vigoare, de asemenea, acte normative adoptate în temeiul OG nr.57/2002 care prevăd modalităţi diferite de evaluare a institutelor aflate în coordonarea aceluiaşi organism. Astfel, trebuie avute în vedere HG nr. 1062/2011 şi HG nr. 97/2016”, precizează instituţia.

Cu privire la finanţarea cercetării, ministerul spune că în propunerea de act normativ s-a statuat că orice formă de finanţare se face în sistem competiţional, orice propunere de program/proiect fiind evaluată şi ierarhizată, iar în acest sens doar cei mai buni sunt finanţaţi – art. 43 din propunerea de act normativ.

De asemenea, reprezentanţii Ministerului Cercetării şi Inovării afirmă că noua propunere de act normativ a fost formulată în acord cu reprezentanţii sindicatelor din cercetare, precum şi cu cei ai patronatelor din domeniu şi se întreabă ”Cine sunt reprezentanţii cercetătorilor şi ai mediului universitar care au reclamat Administraţiei Prezidenţiale pericolul alterării calităţii actului de cercetare din România?”.

MCI mai susţine că neadoptarea acestui act normativ va duce la situaţia în care la sfârşitul anului 2018 instituţia nu va mai putea deschide o nouă competiţie pentru Programul Nucleu, făcând ca, în anul 2019 şi în următorii ani, acest instrument de finanţare să nu mai fie funcţional.

“Acest lucru conduce, în mod cert, la bulversarea întregului sistem de cercetare cu grave consecinţe atât asupra institutelor de cercetare, cât şi asupra personalului de cercetare care funcţionează la nivel naţional. Categoric, nu putem să nu ne întrebăm cine şi-ar dori această finalitate, dar mai ales, de ce s-ar dori această finalitate?! Cu privire la critica privind eliminarea organismelor care se ocupau anterior de managementul finanţării, precizăm că, foarte probabil, dintr-o regretabilă eroare şi necunoaştere a funcţionării sistemului de cercetare (de către formatorul/formatorii comunicatului Administraţiei Prezidenţiale), se încearcă o gravă dezinformare. Proiectul de act normativ chiar pe acest lucru pune mare preţ, respectiv toate organismele cu acest rol să poată fi, în sistem competiţional, conducători de program, pe domeniile pentru care acestea au fost înfiinţate”, mai arată ministerul.

MCI susţine, de asemenea, că este nefondată acuzaţaţia preşedintelui potrivit căreia ar fi transferate o parte din atribuţiile conducătorilor de programe către instituţii de cercetare care sunt beneficiare ale granturilor de cercetare.

“În acest sens arătăm că prin OUG nr. 74/2010 a fost desfiinţat Centrul Naţional de Management al Proiectelor, organism care acorda finanţări doar în sistem competiţional iar în locul acestuia, prin acelaşi act normativ, a fost înfiinţat UEFISCDI, care şi-a arogat rolul de conducător şi care spre deosebire de ceilalţi conducători de program poate primi direct conducerea programelor din Planul Naţional sau din alte planuri, programe sau proiecte de cercetare! Acest lucru este prevăzut, în mod expres în art. 47 alin.(4) din OG nr. 57/2002, precum şi la art. 10 ^1 din HG nr. 1265/2004! Ori, a înlocui un organism care asigura competitivitate, cu unul care primeşte în mod direct finanţare, astfel putând fi acuzat de subiectivism în ceea ce priveşte finanţările, considerăm că la acel moment prin această metodologie, a fost eliminată competitivitatea în cercetare, fapt care trenează din anul 2010, odată cu adoptarea OUG nr. 74/2010. Acuza, potrivit căreia ar fi transferate o parte din atribuţiile conducătorilor de programe către instituţii de cercetare, care sunt beneficiare ale granturilor de cercetare, este nefondată, întrucât textul de lege în vigoare la această dată, respectiv art. 47 din OG nr.57/2002 cu modificările şi completările ulterioare, este identic cu cel propus de noul act normativ. Cu privire la rolul consiliilor consultative, precizăm că în propunerea de act normativ nou, rolul acestora este întărit şi bine definit, eliminând suprapunerile existente la acest moment. Astfel la art. 65-66 din propunerea de act normativ, se precizează, în concret, care sunt organismele consultative ale autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare şi care sunt atribuţiile acestora”, adaugă MCI.

Preşedintele Klaus Iohannis a avertizat luni că cercetarea din România riscă să regreseze la nivelul anilor ’90 din cauza intenţiei Guvernului de a adopta Ordonanţa privind activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare, publicată pe site-ul Ministerului Cercetării şi Inovării, el spunând că proiectul conţine prevederi care pun în pericol calitatea şi independenţa cercetării din România şi riscă să blocheze procesele de europenizare şi internaţionalizare ale acesteia, cu impact negativ asupra performanţei în inovare şi asupra competitivităţii economice şi bunăstării sociale.

Potrivit acestuia, principalele efecte directe ale propunerii de ordonanţă sunt deprofesionalizarea managementului în cercetare, reducerea transparenţei sau chiar dispariţia alocării fondurilor pe baze competitive şi creşterea riscului de politizare a finanţării cercetării în general, anulând practic un întreg proces de aliniere la buna practică internaţională început în anii ’90.