Comisia juridică repinge proiectul UDMR despre pragul pentru folosirea limbii materne

Proiectul de lege propus de UDMR care prevede reducerea pragului de reprezentare de la 20% la 10% pentru folosirea limbii materne în administraţia publică locală a fost respins, miercuri, de parlamentarii din comisiile juridică, de administraţie publică şi pentru drepturile omului, fără dezbateri.

Proiectul a fost respins cu majoritate de voturi, în aplauze, fără să fie dezbătut pe articole.

“Este un vot surprinzător. S-a votat înainte de a se discuta pe articole, mulţi colegi au venit pregătiţi să îl respingă”, a spus deputatul UDMR Marton Arpad, potrivit News.ro.

În timpul şedinţei, reprezentanţii USR au părăsit sala.

Kelemen Hunor: Demisia este singura decizie corectă a ministrului Educaţiei. Este obligatoriu să îşi asume consecinţele…

PSD-ALDE-UDMR respinge solicitarea ca Viorica Dăncilă să dea explicații în Parlament cu privire la violențele din…

“Tocmai am părăsit în semn de protest, împreună cu colegii mei din USR, şedinţa comuna a comisiilor juridică, administraţie şi drepturile omului pe proiectul UDMR de reducere a pragului lingvistic după ce Eugen Nicolicea mi-a tăiat microfonul. Pentru ca am spus clar şi răspicat ceea ce spun din iunie: vreau să votez pentru reducerea pragului, e dreptul fundamental al maghiarilor, dar este foarte grav că UDMR-ul a negociat o problemă fundamentală de valori cu un condamnat penal care căuta să-şi salveze pielea politică înaintea moţiunii de cenzură”, a scris, pe Facebook, deputatul USR Tudor Benga.

Proiectul UDMR urmează să ajungă în plenul Camerei Deputaţilor, care este prima cameră sesizată.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.215/2001 a administraţiei publice locale a fost depusă la Camera Deputaţilor în 29 mai, fiind semnată de 30 de deputaţi şi senatori UDMR. Camera Deputaţilor a acceptat procedura de urgenţă solicitată de inţiatori, iar în 13 septembrie proiectul a primit aviz favorabil de la Comisia de Muncă.

Proiectul de lege prevede că în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 10% din numărul total al locuitorilor, şi-au declarat apartenenţa etnică sau în care există un număr semnificativ de cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia folosirea limbii materne, în conformitate cu procedurile Constituţiei, ale prezentei legi şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte. Iniţiatorii vor scăderea pragului de la 20 la 10% pentru numărul persoanelor aparţinând minorităţii naţionale din totalul populaţiei unităţii administrativ-teritoriale, cu introducerea unui prag alternativ.

Sursa foto: Facebook/UDMR