Grindeanu: De prea multe ori am recurs la Curtea Constituțională pentru a rezolva conflicte politice. Sper că ne-am maturizat

În ultimii ani, politicienii au recurs de prea multe ori la Curtea Constituțională pentru a-și rezolva conflictele, a susținut joi premierul Sorin Grindeanu, adăugând că speră că atât oamenii politici, cât și societatea s-au maturizat. Cel mai recent caz în care judecătorii au fost sesizați să intervină pentru medierea unui conflict instituțional între puterile statului a fost cel generat de aprobarea de către Cabinetul Grindeanu a OUG 13 privind codurile penale. Grindeanu a mai susținut că este nevoie de prudență în actul de legiferare.

”Reiterez importanța Curții Constituționale pentru buna funcționare a justiției și, implicit, pentru evoluția societății noastre. De prea multe ori, în ultimii ani, am fost puși în situația de a recurge la Curtea Constituțională pentru a rezolva conflicte politice sau pentru a tranșa chestiuni care în mod normal se rezolvă prin negociere politică, nu prin mediere constituțională. Sper că ne-am maturizat noi, oamenii politici, și noi toți ca societate în acești ani și sper ca asta să se vadă și în cauzele pe care dumneavoastră le judecați”, a afirmat premierul, citat de Agerpres.

Prezent la Palatul Parlamentului, la o dezbatere prilejuită de împlinirea a 25 de ani de la înființarea Curții Constituționale, Grindeanu a susținut că este nevoie de mai multă competență din partea autorităților în ceea ce privește emiterea actelor normative.

”Fără o justiție corectă, înfăptuită în conformitate cu cadrul legislativ, în deplin acord cu normele europene și constituționale, cu principiile general consfințite de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, nu va exista niciodată o evoluție corectă a societății noastre. (…) Închei cu un îndemn pentru autoritățile cu competență în activitatea legislativă, atât Guvernul, cât și Parlamentul trebuie să manifeste mai multă prudență în activitatea de legiferare pentru respectarea literei și a spiritului Constituției, pentru respectarea valorilor fundamentale ale societății moderne”, a declarat premierul.

CCR dezbate sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind noul Cod Rutier

Cristian Dide, unul dintre protestatarii care au mers după preşedintele CCR până la locuinţa acestuia, solicită…

El a mai spus că este nevoie de o Curte Constituțională puternică, care să sancționeze orice derapaj de la principiile Legii fundamentale, fără de care nu se poate vorbi despre o societate așezată din punct de vedere social și economic.

CCR, arbitrul războaielor politice

Curtea Constituțională a României a căpătat un rol mult mai puternic după revizuirea Constituției din 2003. Abia atunci a fost reglementat prin Legea fundamentală rolul de arbitru al judecătorilor CCR în cazul conflictelor juridice de natură constituțională între puterile în stat. Acest nou instrument a fost intens utilizat de Traian Băsescu, în timpul celor două mandate prezidențiale, alături de atacarea la CCR a unor legi impuse prin votul majorității parlamentare.

Tot Curtea Constituțională a fost ținta unor atacuri politice în vara anului 2012, atunci când majoritatea USL a declanșat a doua suspendare a președintelui Traian Băsescu. Parlamentarii USL au încercat la acea dată să modifice legea de organizare și funcționare a Curții, în așa fel încât să reducă din atribuțiile acesteia și Parlamentul să nu mai poată fi stopat în cazul unor abuzuri.

Printre spețele importante pe care CCR le-a avut pe agenda în acest an se numără OUG 13 de modificare a codurilor penale și conflictul între CSM, Parlament și Guvern în același context al scandalului legat de tentativele de dezincriminare a abuzului în serviciu și grațiere. Judecătorii au evitat să se pronunțe pe fondul OUG 13, pretextând că, între timp, aceasta a fost abrogată de Guvern prin OUG 14, la presiunea protestatarilor.

Pe de altă parte, CCR a dat câștig de cauză președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care a sesizat și el existența unui presupus conflict între DNA și Guvern. Magistrații au decis că ancheta demarată de procurorii DNA pentru a stabili modul în care a fost emisă OUG 13 ar fi afectat buna desfășurarea a activității Executivului.

Magistrații au mai avut nevoie de nu mai puțin de patru luni și mai multe amânări pentru a pronunța o soluție într-o altă speță importantă și cu foarte mare miză politică. Este vorba despre excepția de neconstituționalitate referitoare la Legea de organizare și funcționare a Guvernului care interzicea persoanelor condamnate definitiv să facă parte din guvern, prevedere care l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să fie premier. CCR a evitat din nou să se pronunțe pe fondul legii, ci a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate.

Judecătorii CCR sunt numiți de președinte (3), de Camera Deputaților (3) și Senat (3), pentru un mandat de nouă ani. Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din numărul judecătorilor din 3 în 3 ani. Fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, cu votul majorităţii membrilor săi, la propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit numărul cel mai mare de voturi.

Conducerea CCR a fost preluată, în iulie 2016, de Valer Dorneanu, fost deputat PSD și chiar președinte al Camerei Deputaților.