Fostul ambasador al României la Paris în 2009, Teodor Baconschi, a negat informațiile prezentate de Viorel Hrebenciuc în cadrul audierilor din comisia parlamentară de anchetă a scrutinului prezidențial referitoare la votul din Diaspora. Hrebenciuc susținuse că suspiciunile sale legate de fraudarea alegerilor se bazează pe frecvența mare cu care s-ar fi votat în secțiile din străinătate, inclusiv la Paris, pe motiv că este nevoie de 4 minute ca un cetățean să-și exercite dreptul la vot.
”Întrucât comisia parlamentară pentru anchetarea alegerilor prezidențiale din 2009 și-a început lucrările, dl Hrebenciuc susține dinaintea ei că au fost mari probleme în Dispora (săraca, mereu e de vină, pentru votul ei constant >). Dau iarăși, inclusiv pentru uzul presei, cifrele legate de Ambasada de la Paris, pe care cu cinste am servit-o ca șef de misiune, (…) dar care mi-a mâncat ulterior nervii, din cauza calomniei politico-mediatice pe care am suportat-o, deși am câștigat în justiție un proces contra acestei defăimări și am un al doilea proces pe rol”, a reacționat fostul diplomat, pe Facebook.
Statistici vot Paris:
Fostul ambasador mai spune că, în 2009, la Paris, s-au prezentat 3785 de alegători, care au votat între orele 7-21. Au votat așadar 270 de persoane pe oră, având la dispoziție 5 ștampile de vot. În medie, în fiecare cabină au votat 54 de persoane pe oră, deci ceva mai mult de 1 minut de persoană. Afirmația conform căreia s-ar fi înregistrat în medie un vot la fiecare 15 secunde este neadevărată, media fiind de peste 1 minut pentru un vot, precizează Baconschi.
Potrivit acestuia, numărul mare de votanți înregistrați la Paris nu e o noutate și amintește că, în 2007, la primul referendum pentru suspendarea președintelui Traian Băsescu, în doar 12 ore, față de 14 ore la alegerile prezidențiale, au votat 3447 de alegători, deci 287 de persoane pe oră, față de doar 270 în decembrie 2009. Pe atunci, ambasador la Paris era Sabin Pop, fost consilier de stat al lui Adrian Năstase, mai scrie fostul ministru de externe.
De altfel numărul foarte mare al românilor din diaspora care au vrut să voteze a creat și problemele mari de la scrutinul prezidențial din 2014, când oamenii au stat la cozi imense și nu au mai ajuns la urne.