Legea salarizării unitare a fost adoptată marți de senatori, urmând ca actul normativ să fie trimis la Camera Deputaților care va decide forma finală ce va fi transmisă spre promulgare. Votul senatorilor are loc în condițiile în care sindicaliștii din administrație au amenințat cu greva, fiind nemulțumiți de o serie de prevederi ale legii.
UPDATE: Forma adoptată este cea propusă de Comisia de muncă a Senatului care a amendat propunerea legislativă criticată de PNL, PMP și USR.
Principalele amendamente admise, potrivit raportului comisiei citat de Agerpres, se numără majorarea cu 25% a indemnizațiilor aleșilor locali care implementează proiecte din fonduri europene; rectificarea schemei de salarizare a funcționarilor publici din cadrul ANAF, noua grilă fiind similară celei a funcționarilor din administrația centrală; stabilirea unui ajutor de deces egal cu 12 solde/salarii de funcție acordat pentru militari și polițiști și acordarea unui spor de 15% din salariul de bază pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat.
Senatorii au mai decis majorarea cu o unitate a coeficientului folosit pentru calculul indemnizației primarilor și viceprimarilor de orașe, astfel că aceștia vor primi lunar între 7.250 și 13.050 de lei brut, în funcție de numărul de locuitori ai unității teritoriale administrate.
Doar coeficientul folosit la calculul indemnizației brute a primarului general al Capitalei a rămas neschimbat de 9,7, pentru că dacă ar fi fost majorat la 10,7 edilul șef ar fi avut o indemnizație similară vicepremierului.
Comisia de muncă a mai stabilit că “funcționarii publici din serviciile deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Muncii și Justiției Sociale și Ministerului Mediului beneficiază de un spor pentru complexitatea muncii de 15% din salariul de bază”.
Un alt spor de 10% din salariul de bază a fost acordat personalului de specialitate implicat în finalizarea procesului legislativ din cadrul Secretariatului General al Guvernului, aparatului de lucru al Parlamentului și Președinției, Consiliului Legislativ.
Personalul ANI care are acces la documente și informații clasificate beneficiază de un spor de până la 15% din salariul de bază.
Și salariile directorului administrativ și ale secretarului-șef din universități au fost majorate, astfel că directorul general administrativ al universității va avea în 2022 un salariu egal cu cel al unui decan, ocupând a treia poziție în grilă după rector și prorector. În forma inițială a propunerii legislative, directorul general administrativ al universității ocupa a șasea poziție în grilă.
De asemenea, actul normativ prevede că salarizarea președintelui Senatului Universității se va face la nivel de rector, iar secretarul șef al universității va avea un salariu egal cu al prodecanului.
Criticată de opoziție care a acuzat faptul că inițiatorii nu au prevăzut impactul bugetar și nici sursele de finanțare, iar actul normativ ar putea declanșa o serie de procese în instanță din cauza nemulțumirii anumitor categorii, ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu a susținut că impactul bugetar este de 32 miliarde de lei până în 2020, și de 43 de miliarde până în 2022.
Ea a mai spus că legea era necesară și corectează disfuncționalitățile din sistem, în condițiile în care, în prezent, există diferenețe majore între persoane care au aceeași pregătire și vechime în muncă, precum și între nivelul salariilor de la baza primaidei și cele de la vârf. Vasliescu a mai spus că se păstrează toate sporurile existente pentru toate familiile ocupaționale, iar articolul care prevedea înghețarea pensiilor și care a stârnit controverse a fost eliminat de comisie.
Și președintele Klaus Iohannis a spus că legea necesită îmbunătățiri și că sindicaliștii au dreptate să fie nemulțumiți.