Premierul Sorin Grindeanu a cerut Curţii Constituţionale să respingă ca inadmisibilă excepţia ridicată de Bombonica Prodana, fosta soţie a liderului PSD, Liviu Dragnea, privind lipsa pragul valoric pentru incriminarea infracţiunii de abuz în serviciu, potrivit Adevarul. Solicitarea este inclusă în punctul de vedere transmis de Guvern, conform procedurii, la Curtea Constituțională care se va pronunța asupra excepției de neconstituționalitate pe data de 6 iunie.
UPDATE: Premierul Sorin Grindeanu a declarat joi, că punctul de vedere privind excepţia de neconstituţionalitate l-a dat Ministerului Justiţiei, dar poartă semnătura sa, conform procedurii.
”Procedural, toate punctele de vedere pe care Guvernul le trimite către Curtea Constituţională, pot să spun că semnez zeci, dacă nu sute, săptămânal, de asemenea puncte de vedere. Procedural, lucrurile stau în felul acesta: Ministerul Justiţiei are un departament special care se ocupă cu aceste sesizări nepersonificate şi care dau, atunci când se solicită din partea CCR, dau un punct de vedere al Ministerului Justiţiei pe care îl înaintează, prin adresă către Guvern, iar procedural, pleacă sub semnătura prim-ministrului. Specialiştii din departamentul respectiv, care nu are legătură cu persoana X, Y, au făcut acest punct de vedere pe care Guvernul l-a înaintat către Curtea Constituţională. V-am asigurat de la început că nu vreau să interferez în ceea ce înseamnă muncă pe care specialiştii o fac. Tot timpul s-a respectat această procedură”, a declarat Sorin Grindeanu, citat de News.ro.
Potrivit procedurii, mai multe instituţii sunt solicitate să trimită puncte de vedere atunci când sunt discutate excepţii de neconstituționalitate: Guvernul României, Avocatul Poporului, preşedinţii Senatului şi al Camerei Deputaţilor, însă cei în cazuă nu sunt obligați să formuleze un răspuns.
Potrivit unor surse judiciare citate de Adevarul, premierul României, Sorin Grindeanu, arată în punctele de vedere trimise de Guvernul României că excepţia de neconstituţionalitate a articolului privind abuzul în serviciu, articolul 297 Cod Penal, este inadmisibilă. Sursele citate au explicat că în punctul de vedere al Guvernului trimis la CCR, în cazul celei de-a doua excepţii, privind articolul 13.2, din Legea 78/2000 privind combaterea infracţiunilor de corupţie, se cere respingerea acesteia ca neîntemeiată.
Surse judiciare au mai arătat că Grindeanu a motivat în punctul său de vedere jurisprudenţa CCR. El ar fi citat mai multe paragrafe din Decizia 405/2016, în care CCR a analizat infracţiunea de abuz în serviciu. CCR a explicat definiţia abuzului în serviciu, arătând că sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” trebuie interpretată prin „îndeplineşte cu încălcarea legii”. Prin „lege” înţelegându-se doar legislaţia primară legi, ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă. Nu şi dacă funcţionarul încalcă reglementări secundare: hotărâri de guvern, fişa postului, ordin ministerial, ordin de prefect, caiet de sarcini etc.
Poziția exprimată de premier în punctul de vedere înaintat Curții este similară cu cea pe care a adoptat-o ministrul Justiției, Tudorel Toader. În pachetul de modificare a legislației penale, Toader nu a introdus niciun plafon pentru infracțiunea de abuz în serviciu, principala miză a celebrei OUG 13 care prevedea dezincriminarea infracțiunii pentru prejudicii mai mici de 200.000 lei.
Liviu Dragnea, care mai are o condamnare definitivă în Dosarul Referendumului, este trimis în judecată pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul în care este judecată fosta soție. Avocaţii Bombonicăi Prodana au arătat, în cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, că pentru a pune sub acuzare o persoană pentru abuz în serviciu, trebuie să existe un prag minim al pagubei, apreciind că incriminarea faptei fără raportare la un prejudiciu, cum este este prevăzut în prezent în lege, ar fi neconstituţională. Prejudiciul în acest dosar a fost estimat de procurori la 108.000 de lei.