Judecătorii CCR ar putea avea superimunitate. Deputații din comisia juridică au votat propunerea

vocea.biz / 28.03.2017
Judecătorii CCR ar putea avea superimunitate. Deputații din comisia juridică au votat propunerea

Deputații din comisia juridică au votat marți un proiect de modificare a legii de organizare și funcționare a Curții Constituționale a României astfel încât magistrații vor beneficia de o imunitate sporită și de autonomie în ceea ce privește decizia începerii urmăririi penale a unuia dintre membrii săi. Astfel, pentru urmărirea penală a unuia dintre judecătorii CCR va fi nevoie de avizul plenului Curții, care se dă cu o majoritate calificată de două treimi.

În prezent, judecătorii CCR pot fi urmăriți penal, fără niciun fel de probleme sau avize. Doar în cazul arestării preventive și al trimiterii în judecată este nevoie de aprobarea conducerii Camerei Deputaților, a Senatului sau a președintelui României, în funcție de cine a numit judecătorul respectiv (în total CCR are 9 membri-3 numiți de Cameră, 3 de Senat și 3 de șeful statului).

Deputatul Adnagi Slavoliub a inițiat însă o propunere de modificarea articolului 66 din legea de organizare și funcționare a CCR astfel încât ”judecătorii Curții nu pot fi urmăriți penal, reținuți, arestați sau percheziționați sau trimiși în judecată penală decât cu încuviințarea plenului Curții, la cererea ministrului Justiției, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Încuviințarea se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curții Constituționale, după ascultarea judecătorului în cauză”.

Potrivit propunerii legislative, votate de comisia juridică din Camera Deputaților, pentru infracțiuni săvârșite de judecătorii Curții, urmărirea penală și trimiterea în judecată se face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii pot fi reținuți și suspuși percheziției, ministrul justiției informându-l de îndată pe președintele CCR și solicitând, dacă este cazul, încuviințarea Curții pentru urmărirea penală și arestare. Judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat prin decizia plenului CCR adoptată cu votul a două treimi din plenul Curții. În cazul achitării, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare mandatul de judecător încetează de drept.

Dorneanu nu se antepronunță

Întrebat în legătură cu această inițiativă legislativă, președintele CCR, Valer Dorneanu, declara recent că nu a văzut prevederile proiectului, dar nu-și doreşte o “superimunitate” şi aşteaptă să vadă ce se va întâmpla în Parlament.

”Nu am văzut. Am primit de la ministrul pentru relația cu Parlamentul astăzi acea propunere, care nu știu de la cine vine. N-aș putea să vă spun pentru că nu am văzut concret. Oricum, nu a pornit de la noi”, a spus Dorneanu. El a adăugat că dacă ar comenta s-ar putea presupune că se antepronunță întrucât legea ar putea ajunge la CCR pentru controlul de constituționalitate.

”Nu pot fi atât de nesincer să spun că nu ne gândim la toate ipotezele care ne așteaptă, dar nu vă pot povesti dumneavoastră aceste stări de spirit ale noastre. Oricum, nu tindem spre o superimunitate despre care se vorbește în stradă”, a mai susținut Dorneanu.

Noul sistem pe care îl propune deputatul presupune o imunitate chiar mai mare decât a simplilor deputați și senatori. În cazul acestora, dacă nu sunt sau au fost miniștri, procurorii pot începe urmărirea penală fără niciun fel de aprobare din partea Parlamentului. Încuviințarea Camerei Deputaților sau a Senatului este necesară în cazul reținerii, percheziției sau arestării preventive. În ianuarie 2015, s-a înregistrat o premieră în istoria CCR. Pentru prima oară un judecător era urmărit penal.

Precedentul Greblă

În ianuarie 2015, s-a înregistrat o premieră în istoria CCR. Pentru prima oară un judecător era urmărit penal. Toni Greblă a fost dus cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru a i se aduce la cunoștință că este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

Potrivit unor documente citate de Mediafax la acea dată, în perioada 2010-2015, fostul senator PSD Toni Greblă, devenit ulterior judecător CCR, ar fi cerut şi primit de la finul său, omul de afaceri gorjean Ion Bîrcină, mai multe foloase necuvenite, atât în perioada în care a fost senator, respectiv până în 18 decembrie 2013, cât şi după ce şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională. El ar fi primit de la Ion Bîrcină permisiunea de a folosi gratuit, service-ul şi asigurarea pentru autoturismul marca BMW Serie 5, înmatriculat succesiv pe numele societăţilor Hermens Comimpex SRL, Agena Systems SRL, Electric Service Orient SRL şi Electro Construct System SRL, toate fiind controlate de Bîrcină, valoarea totală a acestora fiind de 56.070 de euro, precum şi folosinţa gratuită a postului telefonic înregistrat pe SC Power Plus SRL.

De asemenea, Toni Greblă ar fi primit de la finul său, în 2 noiembrie 2011, suma de 1.200 de lei, reprezentând echivalentul a două rochii de damă, cadou pentru soţia judecătorului. În documentele procurorilor se mai arată că Toni Greblă ar fi primit, în octombrie 2012, materiale electorale pentru campania privind alegerile parlamentare, respectiv: ”şase capsatoare, 150.000 de capse, 2/3 km de cordelină şi alte materiale, toate pentru lipirea a 20.000 de afişe şi alte materiale electorale”.

Procurorii îl mai acuzau de acte de comerț ilegale, fiind invocată incluisv o firmă de creștere de struți. Greblă a fost trimis în judecată în septembrie 2015 pentru trei infracţiuni de trafic de influenţă, dintre care una în formă continuată, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, constituirea unui grup infracţional organizat şi fals în declaraţii în formă continuată (13 acte materiale).

Citește și...