Înscrisurile privind comunicarea dintre avocat și client nu mai pot fi confiscate. Noua legea a avocaților a fost promulgată- DOCUMENT

Înscrisurile care conțin comunicări între avocat și clientul său sau consemnări ale avocatului referitoare la apărare nu mai pot fi ridicate sau confiscate. Controversata lege a avocaților a fost promulgată vineri de președintele Klaus Iohannis, potrivit Administrației Prezidențiale, după ce judecătorii Curții Constituționale au decis la începutul anului că actul normativ nu contravine Legii fundamentale, invocându-se secretul profesional.

Legea inițiată de 29 de parlamentari de la PSD, PNL, actualul ALDE și UDMR și depusă încă din 2015, a stârnit o serie de controverse din cauza unor prevederi prin care se acorda ”superimunitate” avocaților. Astfel, anchetatorii trebuiau să aducă de îndată la cunoștința avocatului măsura interceptării, iar în cazul percheziției aceasta nu putea avea loc decât, evident, în baza mandatului judecătoresc, dar numai în prezența decanului Baroului (sau a unui reprezentant al acestuia). După un întreg scandal public, deputații au renunțat la aceste amendamente, drept concesie.

În schimb, Camera Deputaților, for decizional, a păstrat amendamentele din proiectul de modificare a Legii nr.55/1995 privind exercitarea profesiei de avocat, cele care interzic confiscarea documentelor care vizează comunicarea dintre avocat și clientul său.

Astfel, la articolul 35 care reglementează secretul profesional, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11 ), cu următorul cuprins: ”Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri şi de la măsura confiscării: a) înscrisurile care conţin comunicări între avocat şi clientul său; b) înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client”.

Scandal uriaș în showbiz: Culiță Sterp, dator 200.000 de dolari la Carmen de la Sălciua? „Va…

Ce a apărut pe pagina de Facebook a președintelui Klaus Iohannis, după ce Prima Doamnă nu…

Ce se întâmplă cu probele obținute din interceptări

Legea mai prevede că ”raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute în art. 139 alin. (2) din Codul de procedură penală (articol care se referă la infracțiuni de securitate națională, trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, de spălare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, contra patrimoniului, de şantaj, de viol, de lipsire de libertate, de evaziune fiscală și la infracțiuni de corupție sau asimilate infracţiunilor de corupţie-n.r.)”.

De asemenea, ”dacă pe parcursul sau după executarea măsurii (interceptării-n.r) rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Judecătorul dispune informarea avocatului”.

Nu constituie infracţiune fapta avocatului de nedenunţare a unor infracţiuni despre care ia la cunoştinţă în exercitarea profesiei, cu excepţia următoarelor infracţiuni: 1. omor, ucidere din culpă sau altă infracţiune care a avut ca urmare moartea unei persoane; 2. genocid, infracţiuni contra umanităţii sau infracţiuni de război contra persoanelor; 3. cele prevăzute de art. 32 – 38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare, se mai arată în lege.

Prevederile privind ofițerii acoperiți, eliminate

Din forma trimisă la promulgare au fost scoase însă prevederile legate de interdicția ca avocații să fie ofițeri sub acoperire.  Astfel, articolul care stabilea că ”avocatul nu poate fi lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii” și este obligat să depună declarație pe proprie răspundere la barou din care să rezulte că nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor a fost eliminat.

În același timp, a fost abrogat cu totul articolul 21 din vechea lege care le interzicea avocaților să pledeze la instanțe unde soțul/soția sau rude de gradul trei erau magistrați: ”Profesia de avocat nu poate fi exercitată la instanţele, precum şi la parchetele de pe lângă acestea, inclusiv la Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde soţul avocatului sau ruda ori afinul său până la gradul al treilea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecător sau procuror, indiferent de secţia, direcţia, serviciul sau biroul în care îşi desfăşoară activitatea”. Abrogare a fost dispusă ca urmare a unei decizii mai vechi a Curții Constituționale.

CCR și ocrotirea dreptului la apărare

Modificarea legii avocaților a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, pe 18 octombrie 2016. Cabinetul Cioloș a atacat actul normativ la Curtea Constituțională pe 2 noiembrie, ministrul Justiției de atunci Raluca Prună criticând de mai multe ori legea și afirmând că nu a găsit prevederi similare în legislația europeană.

În sesizarea Executivului care a ajuns pe masa judecătorilor Curții Constituționale, este calificată drept ”excesivă” reglementarea exceptării de la aplicarea dispozițiilor privind ridicarea de înscrisuri care ar putea dovedi săvârșirea unei infracțiuni ori confiscare. Exceptarea de la ridicarea de înscrisuri este de natură să încalce principiul constituțional al egalității persoanelor aflate în situații juridice similare, argumenta Guvernul.

Guvernul mai acuza și articolul prin care avocatul nu este pasibil de răspundere penală în cazul în care nu informează asupra comiterii unor infracțiuni (cu excepția omorului). Guvernul argumenta că o astfel de prevedere care ar permite avocatului să nu denunțe infracțiuni reprezintă o încălcare a articolulu 54 din Constituție potrivit căruia ”cetățenii cărora le sunt încredințate funcții publice răspund de îndeplinirea cu credință a obligațiilor ce le revin”.

Pe 18 ianuarie, judecătorii de la Curtea Constituțională au decis, cu majoritate de voturi, că excepția de neconstituționalitate a Cabinetului Cioloș este inadmisibilă. ”S-a respins ca neîntemeiată, socotind – majoritatea care am dat această soluţie – că textele din lege reuşesc să facă un echilibru între dorinţa de a ocroti dreptul de apărare al celui apărat şi avocat, relaţia specială care există între ei, limitele contractului, dorinţa de a-l apăra şi pe avocat, dar şi interesul societăţii”, justifica președintele CCR, Valer Dorneanu.

Modificarea legii avocaților