PSD vrea să blocheze dreptul președintelui de a convoca referendum pe teme de justiție. Dragnea ar dori ca Parlamentul să poată iniția plebiscit

Președintele Klaus Iohannis ar putea rămâne practic fără una dintre principalele ”arme” pe care le are la dispoziție potrivit Constituției, cea de a convoca referendum pe teme de interes național. Președintele comisiei juridice, deputatul PSD Eugen Nicolicea, revine cu o nouă inițiativă de modificare a Legii referendumului prin care propune ca șeful statului să nu mai poată consulta alegătorii pe teme care țin de ”competența exclusivă a Parlamentului”. Or, această sintagmă ar acoperi cam toate domeniile, inclusiv justiția, anulând astfel dreptul președintelui fără a modifica în vreun fel Constituția, ci doar adăugând la textul fundamental. Șeful de partid al lui Nicolicea, Liviu Dragnea, susține că nu ar fi de acord cu limitarea atribuțiilor lui Iohannis, dar vrea ca și Parlamentul să poată convoca plebiscit.

O astfel de lege ar putea fi atacată la Curtea Constituțională, reprezentantul PNL din comisie, Gabriel Andronache, avertizând deja că liberalii vor face acest demers, în cazul în care inițiativa prezentată de Nicolicea miercuri, în cadrul unei dezbateri publice, va fi adoptată de Parlament.

În prezent, conform Constituției, Parlamentul nici măcar nu are dreptul de a convoca referendum pe teme de interes național, acesta fiind atributul exclusiv al șefului statului. Există doar două situații în care deciziile Parlamentului duc la referendum: 1. atunci când deputații și senatorii votează suspendarea șefului statului și alegătorii sunt chemați la urne pentru a spune dacă sunt sau nu de acord cu demiterea președintelui. 2. atunci când Camera Deputaților și Senatul adoptă revizuirea Constituției, iar cetățenii cu drept de vot trebuie să se pronunțe dacă sunt sau nu de acord cu modificările propuse. Exceptând aceste două situații oarecum excepționale, Parlamentul nu are nicio putere privind referendumul.

În schimb, președintele este cel care poate convoca referendum, iar Constituția și legea specială nu impun limite în ceea ce privește temele de interes național pe care le alege șeful statului pentru a consulta populația. ”Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional”, spune articolul 90 din Constituție. Legea în vigoare completează textul constituțional în sensul în care i se dă și mai multă libertate șefului statului, astfel încât avizul Parlamentului nu este obligatoriu pentru ca șeful statului să convoace plebiscitul.

Conducerea PSD se întruneşte astăzi în şedinţă, prima după reuniunea CEx. Declaraţii făcute de Dragnea –…

Dragnea: Nu am resentimente după ziua de vineri, dar nici răbdare nu mai am. E un…

Cum a schimbat PSD legea după cum bate interesul

Nicolicea este unul dintre ”experții PSD” în modifcarea legii referendumului ori de câte ori interesele politice ale partidului o cer. În 2012, în contextul în care USL vota suspendarea președintelui de atunci, Traian Băsescu, Guvernul Ponta modifica prin ordonanță de urgență legea referendumului în sensul în care pragul de prezență de 50% plus unu necesar validării era practic desființat. Doar intervenția Curții Constituționale a făcut să fie menținută condiția cvorumului de prezență, referendumul fiind invalidat din acest motiv.

În 2013, la doar un an după ce au eșuat în tentativa de debarcare a președintelui și la scurt timp după câștigarea alegerilor parlamentare, Eugen Nicolicea, Florin Iordache, Valeriu Zgonea și Bogdan Ciucă inițiau din nou amendarea legislației astfel încât referendumul să fie valid dacă vin la urne doar 30% dintre alegători și nu 50% plus unu din numărul total al celor înscriși în listele electorale permanente, iar 25% din voturile exprimate să fie valide. Curtea Constituțională a decis că legea este constituțională, dar nu se poate aplica decât de anul viitor, respectiv din 2014.

Acum, Nicolicea revine cu o nouă propunere de modificare a legii, ”armonizată” cu noile interese ale PSD, acelea de a bloca inițiativa președintelui Klaus Iohannis de a face referendum pe tema justiției și a luptei anticorupție. Propunerea sa prevede că nu se poate organiza un referendum dacă ”textul propus pentru a fi supus referendumului ţine de competenţa exclusivă a Parlamentului şi dacă textul propus contravine dreptului internaţional sau principiilor statutare ale Consiliului Europei (democraţia, drepturile omului şi preeminenţa dreptului – statului de drept)”. Preşedintele nu poate iniţia un referendum legislativ, ci numai un referendum consultativ, se arată în expunerea de motive.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat că va face un referendum privind lupta anticorupție în contextul scandalului privind grațierea și amnistia. În condițiile în care Guvernul a abrogat OUG 13 de modificare a codului penal, iar proiectul grațierii a fost trimis Parlamentului, șeful statului a precizat că amână organizarea unui referendum, dar nu renunță la acest demers.

Schimb de ironii PSD-PNL

Deputatul PNL Gabriel Andronache a criticat, în cadrul dezbaterii din Comisia juridică, propunerea de modificare a Legii referendumului, precizând, potrivit news.ro, că iniţiativa conţine elemente vădite de neconstituţionalitate, iar în cazul în care va fi adoptată, liberalii o vor ataca la Curtea Constituţională.

”PNL nu este de acord cu nicio modificare a Legii referendumului, forma actuală este suficientă pentru desfăşurarea oricărui referendum în acord cu prevederile constituţionale şi recomandările Comisiei de la Veneţia. Sunt elemenete vădite de neconstituţionalitate, dacă o adoptaţi, ne va determina să o supunem controlului Curţii Constituţionale”, a afirmat Gabriel Andronache.

Eugen Nicolicea a afirmat, la rândul său, că „admiră” rapiditatea poziţiei PNL. ”Admir rapiditatea poziţiei PNL, aţi avut vreun Congres şi aţi decis poziţia?”, a spus ironic social-democratul.

Gabriel Andronache i-a răspuns lui Nicolicea că „activitatea la Comisie a devenit un fel de oră de dirigenţie, de educaţie civică”.

”Va trebui să punem în acord trecând efectele în lege (…) Vom primi avize, puncte de vedere de la orice persoană fizică, juridică, care vrea să le exprime, le trimite la comisie. Procedura legislativă e lungă, ce primim putem depune ca amendamente. Dacă actuala lege ar ieşi mâine, nu se poate aplica 12 luni de la adoptare, nu e nicio legătură cu referendumul lui Klaus Iohannis”, a susținut preşedintele Comisiei juridice, deputatul PSD Eugen Nicolicea.

În expunerea de motive, inițiatorii invocă ”alinierea la normele europene, respectarea Recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi, nu în ultimul rând, punerea în acord a normelor referendare cu deciziile Curţii Constituţionale”. Iniţiatorii propunerii legislative sunt deputaţii PSD Eugen Nicolicea, Oana Florea, Alexandru Bălănescu, Iulian Iacomi. Prima Cameră sesizată este Senatul.

Dragnea și ”legitimitatea” Parlamentului

Liviu Dragnea spune că iniţiativa lui Eugen Nicolicea privind Legea referendumului nu a fost discutată în partid și că nu agreează limitarea atribuţiilor preşedintelui României în acest domeniu, însă consideră că Parlamentul ar trebui să primească dreptul de a convoca şi el referendumuri, fiindcă are ”legitimitate”.

”Orice parlamentar are dreptul, probabil împins de cetăţenii din circumscripţia care l-a votat şi după largi dezbateri, să vină cu tot felul de propuneri, numai că am discutat în grupurile parlamentare: orice propunere legislativă care nu este discutată înainte în grupuri, care nu primeşte sprijinul partidului şi care nu este agreată de PSD, este o iniţiativă care rămâne doar iniţiativă”, a spus el, citat de news.ro.

Dragnea spune însă că dezbaterea ar trebui să aibă loc asupra dreptului Parlamentului de a convoca şi el referendumuri: ”Eu cred că – şi asta trebuie lansat în dezbatere – şi Parlamentul trebuie să aibă dreptul de a convoca referendum. Un primar are acest drept, Consiliul Judeţean are acest drept, preşedintele României, firesc, are acest drept. (…) Asta ar trebui supus dezbaterii, nu limitarea atribuţiilor preşedintelui”.