Iohannis, după Consiliul European: Am explicat că Europa cu mai multe viteze poate duce la scindare. În Est apare temerea profundă că oamenii vor fi lăsaţi în urmă

vocea.biz / 10.03.2017
Iohannis, după Consiliul European: Am explicat că Europa cu mai multe viteze poate duce la scindare. În Est apare temerea profundă că oamenii vor fi lăsaţi în urmă

Președintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, la finalul Consiliului European de primăvară de la Bruxelles, că le-a explicat ”colegilor” de ce, în viziunea României, o Europă cu mai multe viteze ar putea duce la o scindare, iar est-europenii s-ar putea teme că vor fi lăsați în urmă, în timp ce în statele mai dezvoltate ar putea să apară temerea față de pierderea locurilor de muncă.

El a precizat că discuțiile au fost informale și că accentul a fost pus pe realizările de până acum ale Uniunii Europene care vor fi cuprinse în declarația care fi adoptată la Roma, pe 25 martie, cu ocazia celor 60 de ani de la înființarea Uniunii.

”Declarația a fost pregătită într-o primă formă și cu toții, cu toții 27, ne-am referit la acest text propus. Contrar așteptărilor multor analiști, nu s-a discutat viitorul Uniunii Europene, ci s-a discutat textul care va fi, cu siguranță, semnat la Roma, un text care subliniază realizările Uniunii de până acum, care arată nivelul de ambiție pentru viitor. În ansamblu, ne dorim un text pozitiv, care ne dă curaj să continuăm în Uniunea Europeană”, a declarat președintele.

El a adăugat că, în acest context, au fost abordate ”ici-colo” și pozițiile pe care fiecare stat le are față de viitorul UE. ”Am explicat colegelor și colegilor de ce o Europă cu mai multe viteze nu este o soluție bună. Dimpotrivă, este o soluție care, in extremis, ar putea chiar să ducă la scindarea Uniunii Europene. Dar asta, repet, nu a fost tema principală și, în continuare, ne vom concentra pe textul care va fi semnat la Roma, după care, sigur, o să ne apucăm să discutăm Cartea Albă prezentată de domnul Juncker și vom încerca într-un an, maxim doi ani, să conturăm felul în care vedem cu toții împreună viitorul Uniunii Europene”, a comentat șeful statului.

Întrebat de un jurnalist de ce ar fi o soluție proastă această Europă a mai multor viteze, având în vedere că deja există Zona Euro, Schengen, Iohannis a reafirmat că este adevărat că și în prezent statele se mișcă cu viteze diferite, dar asta nu trebuie să devină un obiectiv în sine. În plus, el a subliniat că în acest scenariu, încep să apară temeri atât în rândul statelor mai dezvoltate, cât și în rândul est-europenilor.

”Apar anumite temeri în naţiunile industrializate, ţările care au un nivel de trai mai ridicat. Evident, apare temerea că vor dispărea locuri de muncă, fiindcă salariile sunt mai mici în Europa de Est, apar oarece temeri că vor pierde din industria serviciilor exact din aceste cauze, şi multe altele, iar în Est apare temerea profundă că oamenii vor fi lăsaţi în urmă. Şi atunci, şi una, şi alta, sunt mai degrabă de natură să amplifice o disensiune între statele membre, în loc să ducă la o colaborare aprofundată. (…) Să statuăm că în Europa sunt ţări care merg înainte şi altele care rămân în urmă, asta nu putem să acceptăm”, a comentat președintele.

Realegerea lui Tusk, Blacanii de vest și migrația

Referitor la ședința formală a Consiliului, care a avut loc joi, Iohannis a menționat realegerea lui Donald Tusk ca președinte al Consiliului European, cu doar un vot împotrivă, venit însă chiar din partea țării sale, Polonia.

”Au fost discuții și la acea alegere, însă, în final, cred că lucrurile au intrat pe un făgaș normal și foarte bun, și faptul că a fost doar un vot împotrivă arată că lumea a fost și este mulțumită de prestația domnului Președinte Tusk”, a afirmat Iohannis.

Președintele a mai spus că s-a mai discutat despre Balcanii de Vest, o temă foarte importantă: ”Balcanii de Vest sunt vitali pentru noi în Europa, fiindcă țin de Europa. Faptul că acolo au reapărut foarte multe probleme ne îngrijorează și cu toții am discutat felul în care putem să ne implicăm pentru a contribui la rezolvarea problemelor din zonă, și sunt destul de multe probleme. Calea diplomatică este, evident, cea mai la îndemână, dar și calea ajutoarelor de dezvoltare trebuie mai bine explorată”.

Potrivit acestuia, pe agendă au figurat și temele legate de creștere economică, piață internă, ocupare și competitivitate, dar și despre spjinul acordat țărilor de origine în cazul migrației.

”S-a discutat un pic și despre migrație, unde putem să constatăm că avem niveluri care nici nu se mai compară cu ce am avut în 2015, însă fenomenul există, trebuie mult mai bine controlat și toți cei prezenți au fost de acord că un lucru esențial este sprijinul și ajutorul care trebuie dat țărilor de origine, țărilor de proveniență. Un accent foarte puternic a căzut aseară pe Africa, Africa care, încet, dar sigur, devine o sursă destul de importantă de migrație și este interesul nostru, al tuturor, să intervenim acolo, la sursă, și să ajutăm țările de acolo”, a precizat șeful statului.

 

Citește și...