Liviu Dragnea s-a plâns recent că, în calitatea sa de președinte al Camerei Deputaților, nu are acces la informații secrete de stat, deși este al treilea om în stat, după șeful statului și președintele Senatului. El ar vrea modificarea legislației astfel încât atât el, cât și Călin Popescu Tăriceanu să primească același tip de informații ca premierul sau președintele. În Parlament, ar urma să fie elaborat pachetul de legi privind securitatea, însă dorința lui Dragnea este greu de argumentat având în vedere atribuțiile pe care le au șefii Camerelor și activitatea Parlamentului, spre deosebire de responsabilitățile pe care le au cei din puterea executivă, respectiv șeful statului și premierul.
Președintele comisiei de control asupra SRI, senatorul PSD Adrian Țuțuianu, a explicat, pentru Vocea.biz, că și în prezent cei doi demnitari beneficiază de note informative, însă trebuie ținut cont și de ceea ce SRI consideră că trebuie să primească beneficiarii de informații clasificate în funcție de atribuțiile pe care le au.
Țuțuianu a spus că este vorba despre informații privind securitatea națională și că propunerea lui Liviu Dragnea de a amenda legislația astfel încât președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului să aibă acces la fel ca premierul poate fi discutată în cadrul dezbaterilor privind modificarea legislației, în condițiile în care membrii comisiei lucrează deja la un pachet de legi privind securitatea.
Pachetul de legi vizează legea securității naționale veche din 1991, legile privind securitatea cibernetică, combaterea terorismului, legea privind informațiile clasificate și Legea statutului ofițerilor. Legea ar putrea fi completată în sensul enunțat de Liviu Dragnea, dar asta este strict o decizie politică, a insistat el. Legile din domeniu conțin multe reglementări de natură tehnică și ele trebuie discutate inclusiv cu cei care lucrează în domeniu. Senatorul PSD a mai susținut că nu s-a discutat până acum o astfel de propunere, iar procesul de amendare a legilor va fi de durată, pentru că este vorba de foarte multe acte normative.
Reprezentantul Opoziției, în comisie, deputatul PNL Cezar Preda nu crede că președinții Camerelor, indiferent care ar fi aceia, vor ajunge să aibă acces la același tip de informații ca președintele României.
Contactat de Vocea.biz, Cezar Preda a insistat că și acum fiecare autoritate, în baza legii, primește informații în funcție de responsabilitățile pe care le are, și președinții de consilii județene și prefecții, și miniștrii primesc note informative atunci când informațiile au legătură cu atribuțiile pe care aceștia le au. Preda a afirmat însă că nu poate să se pronunțe tranșant asupra dorințelor lui Dragnea pentru că nu știe la ce s-a referit, nu a explicat concret ce informații îi lipsesc. ”Să primească același tip de informații ca președintele României, mă îndoiesc că asta se va întâmpla”, a comentat deputatul.
Dacă în exercitarea atribuțiilor de președinte al Camerei Deputaților rezultă că lipsesc informații utile, atunci se poate discuta modificarea legislației. Dar Parlamentul legiferează, nu are prea mari atribuții în domeniul securității naționale. Este normal ca miniștrii să primească secrete de stat pentru că este vorba despre decizii ale Guvernului care au legătură cu securitatea, a mai afirmat Preda.
Liviu Dragnea a declarat, la un post de televiziune, că informaţiile ajung la preşedinte, apoi la premier şi la miniştri, în timp ce preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului primesc doar informaţii privind “chestiuni diverse”.
”Din când în când, mai primim şi noi, preşedintele Camerei, preşedintele Senatului, suntem şi noi pe acolo, printr-o instituţie, care cică e autoritatea supremă din punct de vedere al legiferării. Adică, nu avem informaţii din ăstea, secrete. Aşa s-a considerat până acum. Poate regândim sistemul acesta, dacă discutăm de doi oameni, de două funcţii importante în statul român, ar fi bine să fie informate”, a spus preşedintele Camerei Deputaţilor, motivând că acest lucru ar ajuta parcursul legislativ.
De altfel, nici președintele Camerei Deputaților, nici președintele Senatului nu fac parte din Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de șeful statului. Premierul este vicepreședintele CSAT, iar din Consiliu mai fac parte ministrul apărării naţionale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiţiei, ministrul industriei şi resurselor, ministrul finanţelor publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidential pentru securitate naţională.