Parlamentul a adoptat o declarație prin care-l acuză pe președinte și CSM de uzurpare și abuz de drept pentru intervenția în criza OUG 13-DOCUMENT

Majoritatea parlamentară PSD-ALDE și-a impus punctul de vedere în plenul celor două Camere, adoptând, la inițiativa lui Călin Popescu Tăriceanu, o declarație politică în care îl acuză pe președintele Klaus Iohannis de ”abuz de drept” și de uzurparea Parlamentului. De acuzații nu au scăpat nici membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Motivul: intervențiile prin care atât șeful statului, cât și CSM au încercat să blocheze OUG 13 de dezincriminare a abuzului în serviciu. Aleșii PSD și ALDE au susținut că Parlamentul este singurul care are dreptul de a trage la răspundere Guvernul.

Opoziția a criticat declarația, acuzând ”excesele constituționale” pe care le conține. Unul dintre cei care a criticat textul este chiar fostul președinte Traian Băsescu, senatorul PMP spunând că aleșii au ”probleme comportamentale” pe care încearcă să le ascundă în spatele unei declaraţii ”neinspirate”.

Și reprezentantul PNL, Cătălin Predoiu, a acuzat faptul că declarația nu respectă spiritul și litera Constituției, dând dovadă de ”intoleranță” față de alte puteri ale statului, cum ar puterea judecătorească. Predoiu a mai spus că sunt omise o seria de atribuții prezidențiale,  printre care dreptul de a veghea la buna funcționare a autorităților publice. ”Proiectul este pe alocuri neconstituțional”, a conchis el, potrivit Mediafax.

Și senatorul USR Vlad Alexandrescu a arătat, potrivit Mediafax, că grupurile parlamentare ale USR consideră că declarația neagă ordinea constituțională a României și este inacceptabilă. Președintele Iohannis nu poate fi acuzat de abuz de drept ci, dimpotrivă, șeful statului a apărat Parlamentul arătând că Guvernul a greșit atunci când a încercat modificarea codului penal prin OUG 13, eroare asumată de Executiv.

Ce a apărut pe pagina de Facebook a președintelui Klaus Iohannis, după ce Prima Doamnă nu…

Ce meserie are Klaus Iohannis. Ce școli a absolvit președintele României. Surpriză uriașă!

Declarația politică a fost inițiată de președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu și a pornit de la cele două sesizări ale CSM și președintelui privind conflictul de natură constituțională între puterile statului din cauza emiterii de către guvern a OUG 13, sesizări care au fost respinse de Curtea Constituțională, după abrogarea actului normativ. Pe de altă parte, Tăriceanu a avut câștig de cauză la CCR, judecătorii admițând sesizarea sa potrivit căreia conflictul constituțional ar fi existat între DNA și Guvern din cauza anchetei demarate de procurori cu privire la modul în care a fost emisă OUG 13.

”Parlamentul României salută clarificările pe care CCR le-a adus în decizia sa din 8 februarie 2017, declarând neîntemeiate sesizările CSM şi preşedintelui României. Ceea ce a făcut oportună şi necesară decizia CCR este absenţa manifestă a bunei-credinţe în interpretarea legii fundamentale de către reprezentanţi instituţionali ai autorităţii judecătoreşti, că şi abuzul de drept al preşedintelui României, care recurge la sesizarea fără temei a CCR doar în scopul blocării unui proces politic democratic”, se arată în declarația adoptată de Parlament.

Potrivit textului, majoritatea acuză ”acțiuni de subminare a rolului Parlamentului: ”Parlamentul României consideră că recenta decizie a Curții trebuie să pună capăt odată pentru totdeauna acțiunilor concertate de subminare a rolului și prestigiului Parlamentului ca instituție centrală a democrației și organ reprezentativ suprem al națiunii. Parlamentul nu va mai accepta pe viitor să fie redus la condiția de spectator al unor decizii politice ce se iau după criterii netransparente de către persoane care nu și-au câștigat prin vot dreptul de a decide”.

Mai mult, inițiatorii susțin că prin această declarație Parlamentul își reafirmă ”supremația politică față de toate celelalte instituții publice” și este decis să-și exercite cele trei funcții fundamentale ce îi revin prin Constituție: funcția reprezentativă, funcția legislativă precum și funcția de alegere și control a executivului.

Documentul contestă și legitimitatea șefului statului în raport cu Legislativul. ”Modul direct de alegere a președintelui României a indus impresia greșită că cel ales este primul reprezentant al națiunii, că ar fi președintele absolut al românilor, mai legitim și mai reprezentativ decât Parlamentul”, se mai arată în declarație, precizându-se că președintele ar trebui să ocupe o poziție de mediator.

”Parlamentul României califică drept neconstituționale și inacceptabile judecățile pe care fie Președintele României, fie CSM, fie reprezentanți ai Ministerului Public le formulează la adresa unor decizii și activități ale Guvernului. Asemenea acțiuni uzurpă ilegal și abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage la răspundere Guvernul, în diferitele forme prevăzute de lege și de regulamentele camerelor, pentru activitatea sa. (…) Oportune sau inoportune, îndreptățite sau abuzive, părerile Președintelui României, CSM, Ministerului Public sunt opinii particulare și parțiale. Opinia strcturată și legală a societății românești este exprimată în mod legitim și cu exclusivitate de Parlament”, se mai spune în declarație.

Declaratia Parlamentului