Contestaţia la executare în dosarul “Referendumul”, trimisă la Completul de cinci judecători

Instanţa supremă a decis, marţi, să trimită la Completul de cinci judecători contestaţia la executare formulată de Liviu Dragnea în dosarul “Referendumul”. Decizia magistraţilor este definitivă.

“Trimite contestaţia la executare formulată de Liviu Dragnea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de cinci Judecatori. Definitivă”, se arată în decizia instanţei, potrivit News.ro. 

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, marţi, după ce magistraţii rămăseseră în pronunţare asupra contestaţiei la executare, că el şi avocaţii săi cred că nu s-au respectat procedurile legale la redactarea motivării deciziei definite din dosarul “Referendumul”, în condiţiile în care două judecătoare din completul care a judecat cauza s-au pensionat înainte de a fi concepută motivarea, deci nu au participat la redactarea motivării.

Întrebat dacă acest viciu de procedură ar putea duce la “albirea” cazierului său, Dragnea a spus: “Nu este vorba de albirea cazierului, este vorba de dreptul de a face această contestaţie”.

Băsescu: Pentru Dragnea, România a devenit o tarabă pe care scrie „totul este de vânzare”, de…

Încă o pledoarie a lui Băsescu pentru moţiunea de cenzură: Să-i luăm pixul lui Dragnea! Refuz…

“Un om care este condamnat, are dreptul, după părerea mea, dacă nu cumva deranjez pe cineva, să ştie exact de ce a fost condamnat, pentru ce a primit această condamnare. De asemenea, are dreptul – şi instanţa este obligată, pentru că aşa scrie în lege – să fie convins că toţi membrii completului au participat la conceperea acelei decizii, pentru că este o decizie care schimbă viaţa unui om”, a mai spus Dragnea, la ieşirea din sala de judecată.

Liviu Dragnea a precizat că el şi avocaţii lui cred că cele două judecătoare nu au participat la redactarea deciziei din dosarul “Referendumul”, în condiţiile în care acestea s-au pensionat, judecătoarea Livia Stanciu, fost preşedinte al instanţei supreme, la două luni de la decizie, iar cealaltă judecătoare, ulterior, după ce el a făcut contestaţia, când foarte rapid a apărut şi motivarea.

“Noi vrem să vedem exact când a fost concepută, când a fost redactată, în ce calculator a fost înregistrată, deci sunt nişte cerinţe legitime”, a adăugat Dragnea.

În dosarul “Referendumul”, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv, în aprilie 2016, la doi ani de închisoare cu suspendare.

Dosarul în care Liviu Dragnea a contestat executarea pedepsei a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după ce, în 15 februarie, instanţa Tribunalului Bucureşti, unde a fost depusă iniţial acţiunea, a stabilit că nu este competentă să judece cauza şi a decis trimiterea acesteia la instanţa supremă.

Procurorul DNA ceruse Tribunalului Bucureşti să trimită la instanţa supremă doar partea din contestaţia la executare a lui Liviu Dragnea referitoare la semnatarii motivării condamnării din dosarul “Referendumul”.

Liviu Dragnea declara atunci că, din ce a înţeles, în dosarul “Referendumul” a primit pedeapsa de doi ani de închisoare cu suspendare pentru “exemplificare”, afirmând că nu este corect ca oamenii să fie condamnaţi pentru exemplu, situaţii care aduc aminte de “nişte vremuri triste”.

Preşedintele PSD a adăugat că are dreptul să conteste decizia din dosarul “Referendumul” atât timp cât hotărârea nu este completă.

“O să mă uit cu atenţie cine a semnat motivarea respectivă, să vedem dacă avea dreptul să semneze, pentru că eu cred că, totuşi, de la această clădire (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, n.r.) se aşteaptă ca legea să fie respectată la rigoare”, a spus Dragnea.

În 22 aprilie 2016, preşedintele PSD Liviu Dragnea a fost condamnat, de instanţa supremă, la doi ani de închisoare cu suspendare.

Potrivit rechizitoriului din dosarul “Referendumul”, Liviu Dragnea, la data faptelor secretar general al PSD, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu, “a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

Conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

Completul de cinci judecători care a dat decizia definitivă în dosarul “Referendumul” a redactat recent motivarea, arătând că pedeapsa de doi ani de închisoare cu suspendare aplicată lui Liviu Dragnea este de natură să asigure scopul educativ şi să faciliteze reinserţia socială a inculpatului.

Judecătorii au apreciat că pedeapsa primită de Liviu Dragnea este suficientă “pentru a-l determina să adopte o conduită corespunzătoare în cadrul campaniilor electorale viitoare”.

Din Completul de cinci judecători a făcut parte şi Livia Stanciu, care la momentul condamnării din dosarul “Referendumul” era preşedintele instanţei supreme.

Livia Stanciu nu a mai fost la momentul redactării motivării deciziei la instanţa supremă, pentru că s-a pensionat la jumătatea anului trecut, iar din iulie 2016 este judecător la Curtea Constituţională. (News.ro)