Președintele Klaus Iohannis se opune ferm ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze, afirmând că astfel de formule riscă să dezintegreze proiectul european. Declarația a fost făcută cu ocazia întrevederii pe care a avut-o miercuri, la Palatul Cotroceni, cu premierul Maltei, Joseph Muscat, aflat în vizită la Bucureşti, în contextul deţinerii de către Malta a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în primul semestru din acest an.
”Cu privire la dezbaterile referitoare la viitorul Uniunii Europene, preşedintele Klaus Iohannis a reconfirmat angajamentul ferm al țării noastre de a contribui la consolidarea proiectului european. Şeful statului a reiterat că, pentru România, continuarea integrării la nivelul UE rămâne un obiectiv strategic. Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune a cercurilor concentrice. În opinia sa, asemenea formule de reconfigurare a Uniunii ar putea conduce la dezintegrarea proiectului european”, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.
În context, șeful statuluia subliniat că România se pronunţă pentru o Europă puternică, consolidată, unitară şi incluzivă.
De asemenea, referitor la viitoarele negocieri privind retragerea Marii Britanii din Uniune, Iohannis a accentuat că, pentru România, este important ca prevederile Acordului să asigure protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor români aflaţi în Regatul Unit, astfel încât aceştia să poată beneficia şi după Brexit de drepturile deja dobândite.
Totodată, Iohannis s-a pronunțat pentru un parteneriat deschis între Uniunea Europeană şi Marea Britanie după Brexit, arătând că Regatul Unit este un partener strategic al Uniunii şi este important ca acesta să rămână într-o relaţie cât mai apropiată de UE.
Joseph Muscat a prezentat prioritățile de mandat ale preşedinţiei Consiliului UE, preşedintele României exprimându-și susținerea pentru acestea și interesul pentru un schimb de bune practici, având în vedere că țara noastră va prelua președinția Consiliului în primul semestru din 2019.
Premierul maltez a subliniat că în domeniul migraţiei îşi propune o abordare bazată pe gestionarea eficientă a granițelor, pe flexibilitate, pe partajarea responsabilității între statele membre și identificarea unor soluții consensuale cu privire la viitorul politicii de migrație și azil.
Președintele Klaus Iohannis a făcut astfel trimitere la planul preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de reconfigurare a Uniunii Europene. Planul prevede o uniune cu grade diferite de integrare, creând şi modalităţi ”alternative” de cooperare, potrivit Reuters.
Președintele Comisiei Europene a declarat recent că Uniunea Europeană ar trebui să facă în așa fel încât integrarea profundă a unora dintre membri, în anumite domenii, să fie mai ușoară, fără ca aceleași reguli să fie urmate de întregul bloc comunitar.
El ar urma să facă publice în aceste zile propunerile pe care le are în vedere. Ideea unei Europe cu mai multe viteze este mai veche și a stârnit de-a lungul vremii controverse. După șocul deciziei britanicilor de a părăsi Uniunea Europeană, dilema a fost între o unitate mai mare a statelor membre sau acordarea unui grad sporit de suveranitate în speranța că astfel UE va deveni mai eficientă. Unii au susținut că Brexit-ul și ascensiunea partidelor naționaliste arată că cetățeni europeni nu agreează scenariul unei consolidării unității, în detrimentul suveranității.
”Acestea nu mai sunt vremuri în care ne putem imagina că toată lumea face același lucru, împreună”, a spus Juncker, potrivit Reuters. ”Oare nu ar fi mai bine ca cei care vor să avanseze mai rapid să aibă posibilitatea de a face acest lucru fără a-i afecta pe ceilalți”, a mai spus Juncker, adăugând că va prezenta argumentele sale în zilele următoare.
Cancelarul german Angela Merkel, cu care președintele Comisiei Europene a discutat recent, a vorbit și ea despre o ”Uniunea Europeană cu mai multe viteze”, încă de acum trei săptămâni, în perspectiva unei dezbateri în acest sens care ar urma să aibă loc pe 25 martie, la Roma, așteptându-se și feedback-ul altor state fondatoare precum Franța și Italia.
Juncker ar vrea să primească răspunsuri până la toamnă, când se va şti cu certitudine care sunt direcţiile politice în Olanda, Franţa şi Germania, unde anul acesta vor avea loc alegeri.