CCR le dă voie aleșilor s-o cheme pe Laura Codruța Kovesi la comisia de anchetă a alegerilor din 2009

Curtea Constituţională susţine că instituirea, prin lege, a obligativităţii oricărei persoane de a se prezenta, atunci când este citată, în faţa unei comisii parlamentare de anchetă nu încalcă jurisprudenţa Curţii în materie și nu aduce atingere principiului separației puterilor în stat. Totuși, în decizii mai vechi al CCR se arăta clar că procurorii și judecătorii nu pot fi obligați să vină în fața comisiilor parlamentare de anchetă. Este vorba de cel puțin două decizii din 2012 și 2009, în timp ce șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, și-a motivat refuzul de a veni la comisia de anchetă a alegerilor din 2009 printr-o a treia decizie din 1994.

”Propunerea legislativă a fost elaborată cu luarea în considerare a jurisprudenței în materie a Curții Constituționale (Decizia nr. 45 din 17 mai 1994, Decizia nr.1231 din 29 septembrie 2009), reglementând, prin lege, și nu prin regulament parlamentar, posibilitatea invitării, de către comisia de anchetă, a oricărei alte persoane (străine raportului constituțional dintre Parlament și Guvern), care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei şi care acceptă să fie audiată”, se arată într-un comunicat de presă al CCR.

CCR explică şi faptul că o comisie parlamentară de anchetă nu are ”un autentic caracter jurisdicţional”, deoarece ea nu pronunţă hotărâri sau sentinţe şi nu interferează cu nicio entitate publică având competenţe de înfăptuire a justiţiei. ”Prin urmare, nu poate fi reținută critica privind nerespectarea principiului separației și echilibrului puterilor sau a cooperării loiale între autoritățile publice”, mai spun judecătorii CCR.

Curtea Constituţională a respins, miercuri, ca neîntemeiată sesizarea de neconstituţionalitate a prevederilor din Statutul deputaţilor şi senatorilor prin care a devenit obligatorie prezentarea persoanelor citate în faţa comisiiilor parlamentare de anchetă. Decizia a fost luată cu majoritatea voturilor celor nouă judecători constituţionali.

CCR dezbate sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind noul Cod Rutier

Cristian Dide, unul dintre protestatarii care au mers după preşedintele CCR până la locuinţa acestuia, solicită…

Instituirea obligativităţii prezenţei persoanelor citate la comisiile parlamentare de anchetă a avut loc pe 9 mai, în contextul anchetării în Parlament a alegerilor prezidenţiale din 2009. La audieri a fost invitată şi şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, dar aceasta a refuzat să se prezinte în faţa parlamentarilor, invocând inclusiv o decizie a CCR din 1994, conform căreia ”dispoziţiile din regulamentele interne ale Senatului sau Camerei Deputaţilor care prevăd obligativitatea persoanelor citate de a se prezenta la comisia de anchetă sunt neconstituţionale”.

Într-o decizie a Curții Constituționale în care era contestată hotărârea Parlamentului de constituire a comisiei de anchetă privind referendumul de demitere a președintelui din 2012 (Decizia 924/2012) se spune clar că procurorii și judecătorii nu au de ce să se prezinte la comisiile de anchetă. ”Faptul că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei nu califică Ministerul Public ca fiind o instituţie publică a cărei activitate s-ar afla sub control parlamentar”, se arată în decizie. De asemenea, prin Decizia nr. 1.231 din 29 septembrie 2009, Curtea a arătat expressis verbis că „în faţa comisiilor de anchetă, în mod obligatoriu, trebuie să compară numai subiectele de drept care se află în raporturi constituţionale specifice cu Parlamentul (…). Alte subiecte de drept pot fi invitate să ia parte la dezbaterile din faţa comisiilor de anchetă, fără a exista însă vreo obligaţie corelativă din partea acestora de a da curs invitaţiei“.

PNL a depus, pe 15 mai, o sesizare la Curtea Constituţionale (CCR) împotriva modificării statutului senatorilor şi deputaţilor, potrivit căruia orice persoană este obligată să se prezinte la audieri în cadrul unei comisii parlamentare de anchetă. Sesizarea iniţiată de către liberali a fost sprijinită şi de către USR, astfel că documentul a ajuns la CCR cu semnăturile a 81 de parlamentari.

Parlamentarii au adotat, pe 9 mai, cu 198 de voturi „pentru” şi 119 „împotrivă”, proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea articolului 9 al Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. În cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor comisiei, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorităţii sau instituţiei unde desfăşoară activitatea persoana citată sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală.

Comisiile de anchetă parlamentară pot invita orice altă persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei şi care acceptă să fie audiată. Persoana invitată poate să răspundă şi în scris comisiei de anchetă parlamentară, furnizând informaţiile solicitate sau poate transmite prin poştă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deţine şi care sunt utile comisiei de anchetă.

Refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei, poate fi considerat ca obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală.