Drumul de la Marțea Neagră la elefanții din ședința Guvernului- Analiză

Patru ani, cât un mandat de parlamentar, le-a luat social-democraților să scoată grațierea, amnistia și modificarea codurilor penale din sertarele Parlamentului și să le transforme în urgențe ale unui guvern proaspăt instalat la Palatul Victoria, dispunând de legitimitatea victoriei din alegeri. De patru ani, problema salvării politicienilor aflați în diferite etape ale dosarelor penale a trecut de pe agenda secretă pe agenda publică și tot așa, sub pretextul aglomerării din penitenciare, timp suficient pentru a începe măcar construirea unor clădiri care să rezolve cu-adevărat problema condițiilor despre care au vorbit chiar politicienii forțați să ia contact cu realitatea din închisori.

Cum a început povestea

Povestea a început în decembrie 2013 cu ”Marțea Neagră a democrației”, iar modul în care autorii modificării legilor justiției au acționat și, mai ales, liderii politici arată ca și cum este un scenariu care se repetă. Personajele centrale sunt și ele cam aceleași. Vocea.biz vă prezintă cronologia faptelor care au culminat cu apariția celor doi ”elefanți” în sala de ședințe a Guvernului, într-o zi de miercuri, patru ani mai târziu.

În 9 decembrie 2013, Comisia juridică a Camerei Deputaților, convocată în mod excepțional, fără știința presei, seara târziu, discută și aprobă legea amnistiei și a grațierii, dar și a modificării codului penal. Proiectul de lege privind grațierea și amnistia prevedea că se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 6 ani inclusiv, pedepsele complementare ale acestora, precum şi pedepsele cu amendă, aplicate de instanţa de judecată. Proiectul era semnat de deputatul PSD Mădălin Voicu și de Nicolae Păun (minorități).

Dragnea: Pe mine nu mă mai interesează OUG cu amnistia şi graţierea. Vor să o dea…

Tăriceanu spune că amnistia și grațierea nu trebuie să fie subiecte tabu. Președintele ALDE vrea și…

De asemenea, potrivit proiectului, se amnistiază infracţiunile pentru care Codul penal sau legile speciale prevăd o pedeapsă privativă de libertate până la 7 ani inclusiv sau amenda. Amnistia înlătură răspunderea penală pentru infracţiunea săvârşită, în toate formele ei de participaţie penală, autor, coautor, instigator, complice şi participaţie improprie. Proiectele de modificare a Codului Penal redefinesc conflictul de interese și reduc pedeapsa maximă pentru acestea de la 5 la 3 ani. În aceleași timp, deputații, senatorii și președintele sunt scoși din categoria funcționarilor publici, așa cum erau ei definiți din punctul de vedere al legii penale, amendament care ducea la o imunitate sporită a acestora. Comisia juridică adoptă toate aceste amendamente, urmând ca ele să fie trecute la vot în plenul Camerei Deputaților, chiar a doua zi, deși nu figuraseră pe ordinea de zi oficială.

Marți, 10 decembrie, proiectele sunt introduse pe ordinea de zi și adoptate pe articole. Între timp însă, informațiile legate de posibila adoptare a acestor legi au dus la un scandal public, astfel încât partenerii PSD, liberalii conduși de Crin Antonescu, anunță că nu mai susțin amnistia și grațierea și vor vota împotrivă. Au loc negocieri în biroul președintelui de atunci al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, la care participă, printre alții Florin Iordache (în prezent ministru al Justiției), dar și Viorel Hrebenciuc, Marian Neacșu, și liberalii George Scutaru și Relu Fenechiu. La votul final, sunt adoptate modificările de cod penal (blocate ulterior prin atacarea la Curtea Constituțională), în timp ce proiectul privind grațierea și amnistia este amânat.

Dragnea: ”Aia a fost ceva foarte urât. Am rămas blocat”

Convocarea comisiei juridice într-o luni seara și votul din plen aveau loc în timp ce șeful PSD, premierul Victor Ponta era în Africa de Sud la funeraliile liderului Nelson Mandela. Ponta a susținut că nu a știut absolut nimic despre ce fac parlamentarii partidului pe care îl conducea. În timp ce social-democrații se pregăteau să voteze amnistia, Ponta se fotografia cu președintele SUA, Barack Obama, prezent și el la funeraliile lui Mandela.

La întoarcerea în țară, Ponta a spus că nu înțelege toată această ”isterie”. Ulterior, el a afirmat că alertarea opiniei publice și a ambasadelor a fost o operațiune de propagandă atât de bine pusă la punct încât întregul demers a fost stopat. “O foarte bună operaţiune de propagandă. Când e operaţiune de propagandă, dai înapoi”, declara Ponta, în 2014, citat de Mediafax.

Liviu Dragnea, pe atunci vicepremier, ministru al dezvoltării regionale și secretar general al PSD, a susținut și el că nu știa nimic despre ce se întâmpla. La câteva luni distanță, el califica evenimentele din Marțea Neagră ca fiind ceva ”foarte urât”.”Aia a fost ceva foarte urât. Am rămas blocat, în ziua aia eu eram la minister. Nu am știut nici eu, nici Victor Ponta. El era în Africa de Sud. Ne dădeam mesaj unul la altul, șocați. Mă rog, dacă nu mă credeți vă pot arăta. Nu mai știu cine a făcut modificările și nu mai contează. Dar știu că și PNL a susținut aceste modificări și a zis că e bine”, declara Liviu Dragnea, la B1 TV, în martie 2014.

Pierderea alegerilor de către PSD aduce respingerea amnistiei și a grațierii

Amnistia revine ca temă de atac în campania pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2014. ”Așteaptă România lui Victor Ponta cu legea amnistiei și grațierii. Adrian Năstase, Liviu Dragnea, Viorel Hrebenciuc, Cătălin Voicu (condamnat definitv), Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu, Miron Mitrea, Dan Nica, Dan Șova, Ioan Adam, Victor Mocanu, Adrian Duicu, Bunea Stancu, Nicușor Constantinescu, 38 . Vă las lista, dacă vreți, dle Ponta”, i se adresa Klaus Iohannis candidatului PSD la președinție, în ultima confruntare electorală.

Iohannis spune că în cazul în care Victor Ponta va fi ales președinte, a doua zi va fi aprobată în Parlament legea amnistiei și grațierii, va fi promulgată de președintele Ponta și ”ne vom trezi înapoi în societate cu toți corupți și condamnații, toți frumos albiți”. El propune convocarea de urgență a Parlamentului pentru a respinge legea grațierii și a amnistiei rămasă în sertar.

Replica lui Ponta este că vrea să vorbească despre ce-i interesează pe oameni: ”Eu vreau să dau un semn, să vorbim despre oameni. Despre corupții mei sau ai dvs trebuie să vorbească justiția”. A doua zi după pierderea alegerilor prezidențiale, Victor Ponta anunța că parlamentarii PSD vor vota de urgență respingerea legii amnistiei și a grațierii. Legea a fost respinsă cu 293 ”pentru”, un singur vot împotrivă și o abținere.

Câștigarea alegerilor de către PSD aduce ordonanțele grațierii

De la votul de învestire al Guvernului Grindeanu până la scandalul celor două proiecte de ordonanțe de urgență privind grațierea și modificarea codului penal au trecut doar 15 zile. În mai puțin de o lună de guvernare, după decizia de majorare a salariilor pentru cei din administrație și a pensiilor, Guvernul a decis că problema care trebuie rezolvată de urgență este aglomerarea din penitenciare, dar și modificarea Codului penal. Cel care a dat tonul a fost ministrul Justiției, Florin Iordache, care, pe 4 ianuarie, înaintea votului de învestire, a admis că deși PSD nu a vorbit despre asta în campania electorală, o prioritate este modificarea legilor penale, iar o lege privind amnistia și grațierea este de bun augur.

Pe 6 ianuarie, ministrul Justiției stă alături de președintele Klaus Iohannis în ședința Consiliului Superior al Magistraturii. Iohannis îi spune să nu o ia personal, dar a constat că, în vâltoarea audierilor din Parlament, ministrul a vorbit despre legea amnistiei. Iordache nu are nicio reacție, iar președintele continuă. ”O astfel de lege care ar albi politicienii, ar fi o catastrofă pentru democraţie. Dacă ar exista o astfel de iniţiativă, eu m-aş opune cu toată greutatea şi puterea funcţiei prezidenţiale. Sper să nu fie cazul. Şi, ca să reducem probabilitatea unui astfel de demers, am spus aceste lucruri public aici, în faţă dumneavoastră care cu siguranţă le cântăriţi cum se cuvine”, îi transmite șeful statului.

La inițiativa președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, Parlamentul este convocat în sesiune extraordinară astfel încât Guvernul să poată emite ordonanțe de urgență care să modifice legi organice. Întrebat despre posibilitatea unei legi privind amnistia şi graţierea, Dragnea răspunde: ”Întrebaţi la Ministerul Justiţiei, nu ştiu. (…) Eu nu cred că va veni”.

Marți, 17 ianuarie, Liviu Dragnea pleacă în SUA pentru a participa la ceremonia de învestire a președintelui-ales Donald Trump. În aceeași zi, premierul Sorin Grindeanu își deleagă atribuțiile vicepremierului Sevil Shhaideh, urmând să i se alăture președintelui PSD în SUA.

Miercuri dimineață, pe 18 ianuarie, premierul nu se urcă în avionul spre SUA, ci vine la Palatul Victoria unde trebuia să înceapă ședința guvernului. Contrar obiceiurilor, Biroul de presă al Guvernului nu a trimis ordinea de zi a ședinței, dar există informații neoficiale potrivit cărora este posibil să se discute despre legile justiției.

Potrivit propriilor declarații, premierul află de la SPP că președintele Klaus Iohannis este în drum spre Palatul Victoria. Cei doi au o discuție înainte de a intra în sala de ședințe a Guvernului. Este pentru prima oară când Iohannis apelează la atributul constituțional de a participa la ședințele Executivului, pe care le și prezidează. Vizibil nervos, Grindeanu spune că este vorba despre o ședință ordinară și că se vor discuta chestiuni bugetare, după care invită presa să iasă din sală. Președintele trage microfonul și oprește presa. Este momentul în care Iohannis spune că în sală sunt doi elefanți care nu se văd-ordonanța de urgență privind grațierea și ordonanța de urgență privind modificarea Codului Penal.

Șeful statului relatează că premierul însuși i-a spus că a discutat despre cele două teme cu colegii săi din guvern, înaintea ședinței, deși Grindeanu insistase că nimic excepțional nu se află pe agendă. Iohannis mai spune că premierul i-a promis că cele două ordonanțe nu vor fi băgate peste noapte în ședință și nu vor fi aprobate fără consultare publică.

Abia după terminarea ședinței, pe site-ul Ministerului Justiției sunt publicate spre consultare publică cele două acte normative care prevăd grațierea pentru pedepsele de până la 5 ani închisoare, inclusiv cele cu suspendare, reducerea pedepsei maxime pentru abuzul în serviciu de la 7 la 3 ani, reducerea drastică a plafonului privind prejudiciul la 200.000 de lei pentru ca fapta să fie încadrată la abuz în serviciu. O altă prevedere vizează denunțul- acesta poată constitui probă doar dacă este făcut în termen de 6 luni de la săvârșirea faptei. În textul ordonanței privind grațierea se precizează că sunt luate în calcul faptele comise până la data de 18 ianuarie, iar OUG va intra în vigoare pe 18 februarie.

Ordonanțele sunt trimise spre consultare CSM, Parchetului General, Înaltei Curți de Casație și Justiției și celorlalte instituții din domeniul justiției. Mii de protestatari ies în stradă în București, Cluj, Iași, Timișoara, Sibiu și Craiova.
În tot acest timp, președintele PSD publică pe Facebook poze cu președintele Comisiei pentru afaceri externe din Camera Reprezentanților, Ed Royce, și cu președintele Comisiei permanente speciale pentru intelligence din Camera Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii, Devin Nunes.