Toggle Menu
  1. Home/
  2. Politic/

Stolojan explică cum a pierdut PNL peste 1 milion de voturi de la alegerile locale la cele parlamentare. Ce trebuie să facă PNL acum

Fostul președinte PNL, europarlamentarul Theodor Stolojan, crede că PNL a pierdut peste 1 milion de voturi între alegerile locale și alegerile parlamentare pentru că a făcut greșeli majore atât în ceea ce privește programul de guvernare anunțat, cât și mesajele transmise în campania electorală, el sugerând că o parte din vină îi revine și lui Dacian Cioloș care a transmis abia pe ultima sută de metri că își asumă rolul de candidat susținut de liberali la funcția de premier.

Advertisement


Într-o postare pe Facebook intitulată ”De ce a pierdut PNL 1,1 milioane de voturi”, Stolojan face o analiză a modului prost în care liberalii au gestionat campania pentru parlamentare, în timp ce PSD a fost foarte eficient pe trei teme majore, la care PNL nu a găsit un răspuns adecvat: a reînviat un mesaj naționalist de tipul <<nu ne vindem țara>>, dar într-o formă mai sofisticată, respectiv companiile transnaționale care scot profitul din țară, sărăcind pe români, a promovat ideea că Guvernul Cioloș este guvernul <<zero>> rezultate și a asociat acest guvern cu PNL , ca principalul susținător al său, a creat percepția că justiția acționează pe bază de comenzi politice, chiar dacă acest mesaj l-a dat, în special, prin intermediarii săi din mass media.

Stolojan inventariază și marile erori ale PNL:

Advertisement


  1. Prezentarea unui program de guvernare, cu schimbări introduse în timpul campaniei electorale, ceea ce a condus la percepția de improvizație, în contrast cu programul PSD. Un exemplu concludent este anunțarea măsurii de eliminare a impozitului pentru toate pensiile. O măsură greșită din două puncte de vedere: problema reală a pensionarilor este valoarea punctului de pensie și nu impozitul; favoriza, în mod deosebit, privilegiații sistemelor de pensii speciale, care au ajuns la pensii de mii de euro pe lună;
  2. Promovarea unor mesaje de campanie slabe, unele cu erori de judecată nepermise, ca, de exemplu, cel care conținea cuvântul ”pogrom” și care au trebuit să fie retrase, imediat după lansare;
  3. Asumarea de către PNL a unui candidat de prim ministru, care însă , abia în ultimele zile a dat un mesaj clar că își asumă această candidatură susținută de către PNL;
  4. Irosirea unui timp prea lung până s-a ajuns la concluzia că este necesar să se treacă de la conducerea duală la nivelul organizațiilor partidului (rezultată în urma fuziunii PNL-PDL) la conducerea unică a acestora, cu menținerea a unui mare număr de funcții politice în organizații (prim vicepreședinți, vicepreședinți, fără răspunderi precise, ceea ce a condus la demonetizarea acestora). În loc de concentrare pe programul de guvernare, a existat o concentrare pentru ”cine este cine în partid”;
  5. ”Schimbarea la față” a candidaților pentru parlament, pozitivă pe fond, a avut prea puțin timp la dispoziție pentru a fi asimilată de către membrii partidului și , mai ales, percepută și apreciată de către votanți. În anumite situații, unele organizații au avut senzația revenirii la practica ”parașutării de la centru” a unor candidați necunoscuți, ceea ce a demobilizat organizațiile respective în campanie;
  6. În campanie, s-a renunțat la participarea unor lideri ai partidului ca purtători de mesaj, deși aceștia nu aveau nicio problemă de integritate și au obținut rezultate bune la alegerile locale pentru simplu motiv ca erau ”vechi” în partid. De exemplu, în cazul mitingului organizat la Iași, unui astfel de lider al PNL, aflat în drum spre Iași, i s-a comunicat că nu i se va mai da prilejul să își prezinte mesajul de la tribună.

Stolojan îi scuză pe liberali în ceea ce privește restricțiile impuse de legislația electorală, care ar fi avut un impact negativ pentru votanții PNL.

Liberalii care sunt paraleli cu munca nu au ce căuta în conducere

Când vine vorba despre planurile de viitor, fostul președinte PNL insistă că este nevoie de organizarea unor alegeri libere și corecte la nivelul tuturor organizațiilor din teritoriu (renunțarea la conducerile bicefale rezultate în urma fuziunii PNL cu PDL și alegerea unor președinți unici a generat o serie de tensiuni și acuzații între diferite tabere chiar între cele două tipuri de alegeri, cele mai răsunătoare scandaluri având loc în organizația București, unde au fost lansate atacuri dure privind fraudarea scrutinului intern, în condițiile în care cea mai mare organizație a partidului se afla deja în colaps din cauza dezastrului la scrutinul pentru Primăria Capitalei, liberalii schimbând patru candidați și plasându-se abia pe locul patru cu 11%).

Stolojan nu face însă niciun comentariu direct legat de profilul pe care ar trebui să îl aibă candidatul ideal la președinția partidului care ar trebui să fie ales în congresul extraordinar al PNL.

Punctual, el spune că PNL trebuie să aibă în vedere:

  1. Instituirea unei noi structuri politice și organizatorice a PNL pentru a-l transforma într-o forță politică puternică de centru dreapta. De pildă, funcțiile politice (vicepreședinți) create numai pentru asumarea de responsabilități concrete în îndelinirea direcțiilor și obiectivelor strategice ale partidului (cum ar fi , de exemplu, capacitatea partidului de a genera idei și programe pentru dezvoltarea României și ridicarea standardului de viață al oamenilor; dezvoltarea resurselor umane ale partidului etc.);
  2. Organizarea de alegeri libere și corecte, la nivelul tuturor organizațiilor partidului, pornind de jos în sus;
  3. Realizarea unei opoziții constructive, fermă și profesionistă
  4. Multă muncă; revenirea la contactul direct cu oamenii și renunțarea la acei lideri actuali sau foști pentru care ei și munca sunt două linii paralele.

În căutarea unui președinte

PNL ar urma să organizeze un congres extraordinar în această primăvară pentru alegerea unei noi conduceri, în condițiile în care fostul președinte Alina Gorghiu a demisionat imediat după eșecul în alegerile parlamentare. De altfel, Gorghiu nu a fost niciodată votată într-un congres al partidului. Ea a asigurat conducerea PNL alături de Vasile Blaga din partea fostului PDL și a rămas singură la șefia partidului, după alegerile locale, ca urmare a urmăririi penale a lui Blaga pentru fapte de corupție.

Conducerea interimară a partidului este asigurată până la congres de Raluca Turcan, desemnată pentru că a obținut cel mai bun scor al partidului în scrutinul parlamentar cu organizația Sibiu (aproape 40%). Până acum și-au anunțat intenția de a candida la șefia partidului prim-vicepreședintele Cătălin Predoiu (cel de-al patrulea și ultimul candidat al formațiunii la Primăria Capitalei), dar și Ludovic Orban (cu condiția de a-și rezolva probleme din justiție din cauza cărora nu a mai candidat pentru un nou mandat de deputat și a fost retras din poziția de candidat al formațiunii pentru Primăria Capitalei).

Mai nou, în cursă ar putea intra și deputatul Ovidiu Raețchi care vorbește despre necesitatea ca la vârful PNL să fie ales un lider din ”noul val”, care să dea impresia de prospețime.  El a vorbit recent despre formarea unui grup tânăr, cu o platformă foarte bine conturată din punct de vedere ideologic, care să promoveze liberalismul clasic la nivelul valorilor morale și la nivel economic, și care să intre în bătălia internă pentru președinția formațiunii cu un candidat. ”Orice mare partid, ca să se reinventeze, are nevoie de o astfel de operațiune: uitati-vă la Obama în urma cu opt ani, la Clinton sau Blair la vremea lor, la Trudeau. Un chip nou modifică automat și niște automatisme de comunicare care sunt deja revolute”, argumentează Raețchi.

Liberalii sunt însă marcați de eșecul din alegeri, astfel încât nu există încă niciun calendar privind alegerile interne, și nici măcar o decizie privind strategia pe termen mediu care să fi fost luată după analizare temeinică a dezastrului electoral.

Vocea Biz

loading...