Ordonanța de Urgență 79/2016 privind funcțiile de conducere din spitale precum și alte modificări legislative propuse de fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu urmează să fie dezbătută joi dimineață la Comisia de Sănătate din Camera Depuaților, unde au fost invitați inclusiv experți externi, au explicat pentru Vocea.biz membrii ai Comisiei. Practic, la ultima ședință, reprezentanții USR au cerut ca înainte de a întocmi un raport, să aibă loc o dezbatere la Comisie, unde să participe experți externi.
Printre invitați se numără și fostul ministru Vlad Voiculescu, însă prezența sa nu a fost confirmată încă, a spus Emanuel Ungureanu, deputat USR și unul dintre cei trei vicepreședinți ai Comisiei de Sănătate. „Invitații noștri sunt Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu de la Asociația „Dăruiește viața”, Bogdan Tănăsescu de la „Alianța Medicilor”, Silvia Costinean, fostul manager de la Spitalul Colentina, Bogdan Andreescu, și Mihaela Andreescu, șefa secției de Hematologie a spitalului. L-am invitat și pe fostul ministru Vlad Voiculescu. Noi vrem să ascultăm în mod real ce au de spus acești oameni, nu vrem să politizăm întâlnirea, desigur și cei din PSD și PNL pot invita oameni”, a spus Ungureanu.
Am vorbit și cu președintele Comisiei de Sănătate, Florin Buicu, care a spus că la dezbatere vor mai fi prezenți reprezentanții universităților de medicină și Colegiul Medicilor. În urma acestei dezbateri, săptămâna viitoare se va da și raportul Comisiei, a mai spus Buicu.
Când ordonanța a fost respinsă de Senat, Vlad Voiculescu a spus că „acum le permitem baronilor sănătăţii şi politicienilor care au distrus sistemul să îşi ia revanşa. Tot ce a făcut bun guvernul Cioloş în orice domeniu, toate reformele începute în acest an, toată muncă a zeci de oameni … vor încerca să o arunce urgent la coş. Puterea trebuie să meargă din nou la ei … la tătucii sistemului, la cei neclintiţi de zeci de ani deja din poziţiile lor, la cei care au adus sistemul sanitar în halul în care este acum”.
Mai departe, el a spus că senatorii și Guvernul „ne spun că este ok ca managerii de spitale publice să fie în organe de conducere, administrare şi control al partidelor politice, să fie în organe de conducere, administrare şi control al companiilor private, să îşi promoveze rude pe poziţii de şefi mai mici (şefi de secţie, laborator, etc.) în acelaşi spital, să fie selectaţi doar dintre cadre universitare şi medici primari în toate spitalele clinice, să primească finanțări pentru activități didactice sau de cercetare de la furnizori ai spitalului, să numească şefii de secţie/laborator fără niciun fel de concurs, desigur, la recomandarea universităţii”.
Contactat de Vocea.biz, deputatul PNL Florin Stamatian, medic în Cluj, a explicat că deși nu va putea fi prezent la dezbaterea de joi, el a lăsat în urmă o serie de amendamente la OUG, printre care un amendament care spune că șefii de spitale și de secții de spitale sunt liberi să facă parte dintr-un partid politic. „Pe mine mă interesa cel mai mult partea cu șefii de secție și centrele universitare. Amendamentul propus este să rămână așa cum era în legea 95, șeful de secție să fie persoana cu cel mai mare grad didactic. Modificând asta, se creează un dualism în care vor apărea pe de o parte animozități, iar pe de altă parte, cel care are cea mai mare competență profesională rămâne tot cel cu cel mai mare grad diactic, fiindcă înseamnă că are și vechimea, și studiile, și confirmarea activității sale până în momentul în care ajunge șef de secție”, a spus Stamatian.
Medicul nu exclude că pot fi și oameni foarte capabili, dar care nu au funcție universitară, însă el susține în continuare că „în șefia de secție este vorba de competența asigurării calității actului medical, nu management al materialelor sanitare, prima preocupare a șefului de secție este calitatea actului medical”.
„În situația în care ai un profesor cu 30 de ani vechime în meserie și are toate gradele pe care trebuie să le aibă, a trecut prin atâtea examene, studii clinice, deci are o experiență, și apare un tânăr, medic primar, care are școală de management… Șeful de secție ar trebui să coordoneze și să controleze toate indicațiile medicale și atunci șeful de secție va controla indicațiile profesorului și-l va pune la colț? Credeți că va fi posibil din punct de vedere managerial? În principiu, eu cred că așa e mai bine. Eu am fost șef de secție, din experiența mea ar fi mai bine așa”, susține Stamatian.
În legătură cu afirmațiile lui Voiculescu, deputatul întreabă ce se înțelege prin nepotism în sistem. „Chestia cu nepotismul este o chestie relativă. Spre exemplu, am un coleg al cărui băiat s-a dezvoltat lângă el, a devenit capabil fiindcă a învățat de la tatăl său, dar asta nu înseamnă că tatăl lui l-a făcut profesor, nu înseamnă că a luat locul nimănui. De ce pornim de la premiza că învățăm nulități doar pentru că sunt din neam sau că e pe bani? Nu e adevărat”, a spus Stamatian.
Un alt amendament propus se referă la incompatibilitățile membrilor comisiilor de administrație. „Dacă într-un spital care ține de Consiliul local este numit în consiliul de administrație un consilier local, trebuie să-i spui că nu are voie să aibă un partid politic în spate? Păi ăla e cu politicul, că de aceea a și ajuns consilier. Sunt lucuri care nu sunt gândite foarte bine”, a spus Stamatian.
Întrebat dacă din punctul său de vedere un șef de secție sau de spital, dacă își dorește să facă parte și dintr-un partid politic, ar trebui să fie lăsat, Stamatian a spus că „E o chestie de libertate individuală, poți să faci ce vrei”. În ceea ce privește politizarea sistemului, el spune că un partid nu are ce ordine să-i dea unui medic din spital. „La un institut de medicină, care aparține de minister, poate primarul sau șeful de partid să-i dea ordine? Să facă ce? Nu are ce ordine să-i dea, nu are cu ce să influențeze politicul conducerea unui spital. Hai să zicem la numire, să fie un om pe care-l preferă pentru că-l cunoaște din activitatea de partid. Aici s-ar putea să fie, dar de unde? Examenul nu-l dă cu partidul. Eu am fost de toate, și șef de DSP, și prefect și șef de secție, partidul nu mi-a cerut ceva ilogic sau ceva care nu era în cadrul relației profesionale. Pot să spun altceva, că m-a ajutat atunci când am avut nevoie de ceva pentru spital, mi s-au dat fonduri de la primărie, de la consiliul județean, dar asta indiferent de culoarea politică”, a spus Stamatian.
În Parlament mai există o inițiativă legislativă depusă în vara lui 2016 care ar anula din start prevederile cele mai importante din OUG 79/2016. Semnatarii inițiativei sunt Biró Rozalia-Ibolya – senator UDMR; Bodog Florian Dorel – senator PSD (actual ministru al Sănătății); Burlea Marin – senator UNPR; Butnaru Florinel – senator PSD; Chiriac Viorel – senator PSD; László Attila – senator UDMR; Lazăr Sorin-Constantin – senator PSD; Luchian Ion – senator PNL; Pavel Marian – senator PSD; Popa Florian – senator PSD; Saghian Gheorghe – senator Independent.
Printre articolele de lege propuse în inițiativă sunt următoarele:
„Pentru spitalele clinice în care se desfășoară și activitate de învățământ și cercetare științifică medicală, managerul trebuie să fie cadru universitar medical sau medic primar și să fie absolvent al unor cursuri de perfecționare în management sau management sanitar, agreate de Ministerul Sănătății și stabilite prin ordin al ministrului sănătății, să fie doctor în științe medicale, și să fie numit cu recomandarea Conducerii U.M.F. (universitățile de medicină și farmacie)”.
„În spitalele clinice, directorul medical este cadru didactic universitar medical, numit cu recomandarea U.M.F.”.
„În spitalele clinice, secțiile, laboratoarele și serviciile medicale clinice, funcția de șef de secție, șef de laborator, șef de serviciu medical și director medical se ocupă de cadrul didactic recomandat de senatul instituției de învățământ medical superior în cauză, cu aprobarea managerului și cu avizul consiliului de administrație al spitalului.”
„În unitățile sanitare publice, profesorii universitari, medicii membri titulari și membri corespondenți ai Academiei de Științe Medicale și ai Academiei Române, medicii primari doctori în științe medicale pot ocupa la cerere funcții de șef de secție până la vârsta de 70 de ani, cu avizul Colegiului Medicilor, Senatul U.M.F. Și aprobarea Consiliului de Administrație.”
„Dispozițiile referitoare la incompatibilități și la conflictul de interese, sub sancțiunea rezilierii contractului de administrare, se aplică și șefilor de laborator și de serviciu medical din spitalele publice cu excepția șefilor de secție clinică.”
„Ședințele consiliului de administrație sunt conduse de un președinte de ședință, ales cu majoritate simplă din numărul total al membrilor, pentru o perioadă de 6 luni. În spitalele clinice universitare, Președintele este de drept reprezentantul UMF. În restul spitalelor, Președintele este de drept reprezentantul Colegiului Medicilor”.
OUG 79/2016 a fost adoptat pe 16 noiembrie 2016 de către Guvernul Cioloş. A ajuns în Parlament în ianuarie, unde a fost respinsă de către Senat și se află acum pe traseu la Camera Deputaților, care este camera decizională.
Vlad Voiculescu spunea în noiembrie că scopul acestei ordonanțe este de a depolitiza sistemul de sănătate din România. Fostul ministru al Sănătății a explicat atunci că astfel se lărgeşte sfera persoanelor care pot ocupa funcţia de manager de spital, selecţia managerilor putându-se face şi din rândul altor categorii de specialişti cu experienţă şi abilităţi de conducere dovedite, nu numai din rândul cadrelor universitare.
„Această ordonanţă este despre deschiderea funcţiilor de manager în spitale pentru toţi cei care au competenţe. Asta nu înseamnă că scoatem universităţiile din spitalele clinice. Orice cadru universitar va putea participa în continuare la concursuri, dar alături de el vor putea participa şi profesionişti care nu provin exclusiv din mediul academic. De ce? Cazurile în care eşti în acelaşi timp un chirurg foarte bun şi un profesor foarte bun şi un cercetător foarte bun şi un manager foarte bun şi reuşeşti să le faci pe toate în acelaşi timp nu sunt chiar atât de frecvente cum credeam. Tocmai de aceea, dacă există într-o comunitate un manager foarte bun care este interesat de managementul unui spital concursurile pentru conducerea spitalului din acea comunitate îi vor fi deschise şi lui sau ei”, a spus Vlad Voiculescu.
Prin OUG 79, au fost extinse şi incompatibilităţile pentru manager şi ceilalţi membri ai comitetului director – director medical, director financiar-contabil astfel încât aceste funcţii au devenit incompatibile cu cele de conducere, administrare şi control în partide politice sau societăţi comerciale.
Tot prin OUG 79 a fost extins conflictul de interese pentru persoanele din conducerea spitalelor şi cu: “deţinerea de către soţul/soţia, rudele ori afinii până la gradul al IV-lea, inclusiv ai managerului, a funcţiei de membru în comitetul director, şef de secţie, laborator sau serviciu medical sau a unei alte funcţii de conducere, inclusiv de natură administrativă, în cadrul spitalului la care persoana în cauză exercită funcţia de manager; alte situaţii în care managerul, soţul/soţia, rudele ori afinii managerului până la gradul al IV-lea inclusiv au un interes de natură patrimonială care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a funcţiei de manager”.