Parteneriatul civil revine: două persoane ar putea încheia un ”contract” de conviețuire, o variantă mai simplă a casătoriei

Deputații din comisia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați au avizat favorabil propunerea legislativă privind parteneriatul civil ședința de luni seara, inițiată de fostul deputat Remus Cernea, în legislatura trecută. Inițiativa ar permite persoanelor de același sex sau celor heterosexuale care nu vor să se căsătorească să încheie un ”contract” de conviețuire denumit ”contract de parteneriat civil”. Pe lângă faptul că statul ar recunoaște în premieră, din punct de vedere juridic, dreptul persoanelor de același sex de a forma o uniune, un alt scop important al legii pentru toate tipurile de persoane ar fi acela al reglementării situației bunurilor comune pentru partenerii care nu doresc să-și oficializeze relația la primărie. Acest lucru ar simplifica mult situația acestora, mai ales în cazul unei despărțiri, și ar garanta dreptul la moștenire în cazul decesului unuia dintre ei.

”Parteneriatul civil este un contract încheiat, fără niciun fel de discriminare, între două persoane care decid să conviețuiască în baza afecțiunii, respectului și sprijinului reciproc și a egalității de drepturi”, se arată la articolul 1, alin 2 al propunerii legislative.

Potrivit acesteia, prin partener se înțelege ”una dintre cele două persoane fizice care încheie contractul”.Contractul este semnat în fața notarului public din circumscripția Curții de Apel pe raza localității în care cel puțin unul dintre cei doi parteneri își are domiciliul sau reședința și se înregistrează într-un registru special-”Registrul pentru evidența parteneriatelor civile”.

De asemenea, proiectul mai prevede că parteneriatele civile încheiate în străinătate fie de cetățeni români, fie de cetățeni străini sunt recunoscute în România.

Tomac: Senatul a adoptat tacit iniţiativa PMP privind reducerea numărului de parlamentari la 300, conform referendumului…

USR a depus la Parlament primele 300.000 de semnături pentru iniţiativa ”Fără penali în funcţii publice”

”În cazul decesului unuia dintre parteneri, partenerul supraviețuitor are drept de moștenire atunci când vine în concurs cu oricare din clasele de moștenitori, drept de moștenire special asupra mobilelor și obiectelor aparținând gospodăriei casnice și asupra darurilor manuale primite de cei doi parteneri de durata parteneriatului civil și a donațiilor, în general, precum și drept de abitație asupra casei de locuit. Dacă niciuna dintre clasele de moștenitori legali cu care partenerul supraviețuitor vine în concurs la moștenire nu vrea sau nu poate să vină la moștenire, ori dacă ele nu există, partenerul supraviețuitor culege întreaga moștenire” se precizează la articolul 22 al propunerii.

De asemenea, partenerul moștenitor are dreptul la pensie de urmaș în condițiile art 83-93 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Până la încetarea parteneriatului civil în condițiile legii, partenerii își datorează întreținere, în cazul în care unul dintre ei se află în incapacitatea de muncă survenită înainte sau în timpul parteneriatului. Acesta încetează în caz de deces sau în cazul în care cei doi ajung la un acord în acest sens, ori în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei unilaterale a unuia dintre parteneri. Notificarea se face prin intermediul notarului public.

La data încetării parteneriatului civil, cei doi vor decide de comun acord situația copiilor și a bunurilor, iar, în cazul în care nu se înțeleg, sesizează instanța de judecată.

Propunerea care urmează să intre în dezbaterea comisiei juridice pentru raport pe fond, apoi în plen, Camera Deputaților fiind cameră decizională. În legislatura trecută, inițiativa a fost respinsă de Senat.

Coaliția pentru Familie face lobby împotriva proiectului

Coaliția pentru Familie este cea care a făcut presiuni pentru strângerea de semnături de susținere a propunerii de modificare a Constituției în sensul redefinirii familiei ca uniune între femeie și bărbat, și nu între soți, așa cum prevede în prezent Legea fundamentală a României. Propunerea, susținută și de Biserica Ortodoxă Română, a strâns 3 milioane de semnături și ar trebui să intre în dezbaterea comisiilor parlamentare, după ce Curtea Constituțională a stabilit la finalul anului trecut că inițiativa cetățenească nu încalcă limitele revizuirii. Judecătorii nu s-au pronunțat deloc asupra conținutului propunerii.

Coaliția a reacționat și în trecut împotriva parteneriatului civil care ar permite uniunea între persoane, indiferent de sex. Luni, organizația a transmis liderilor partidelor parlamentare și liderilor de grup o scrisoare prin care cer respingerea proiectului. Marea nemulțumire a Coaliției este că, în acest fel, ar fi legalizată căsătoria între persoane de același sex.

”Printre motivele solicitării se numără suprapunerea juridică și conceptuală între parteneriat și căsătorie, parteneriatele civile urmând să se substituie căsătoriei în formarea unei familii. Astfel, propunerea legislativă are ca scop modificarea radicală, conform unei agende ideologice, a legislației familiei, în contra valorilor culturale și istorice ale societății românești. În scrisoare se mai arată că încurajarea concubinajului prin legiferarea parteneriatului civil este contrară intereselor copiilor, conform concluziilor unor studii internaționale de amploare”, se arată într-un comunicat de presă al organizației. 

Coaliția mai susține că ”relațiile într-un cuplu unisex nu pot constitui viață de familie, cele două tipuri de cupluri fiind structural diferite, ca atare neputând pretinde un tratament egal din partea legii”.

Slovenia, prima țară fostă comunistă care permite căsătoriile gay

Slovenia permite, începând de vinerea trecută, căsătoriile între persoane de același sex, în baza unei legi care le acordă cuplurilor gay în mare măsură aceleași drepturi ca și celor heterosexuale, interzicându-le însă adoptarea de copii, relatează Reuters, scrie Agerpres. Multe alte țări din Uniunea Europeană au legalizat mariajele între persoane de același sex, inclusiv Marea Britanie, Franța și Spania, chiar dacă subiectul rămâne controversat în multe alte țări ale UE.

Legea în Slovenia a fosta adoptată în urmă cu 10 luni, după ce, în cadrul unui referendum din decembrie 2015, a fost respins un proiect care le-ar fi dat și dreptul cuplurilor gay să adopte copii. Cuplurile homosexuale din Slovenia, țară membră a UE cu o populație de două milioane de locuitori, aveau voie din 2006 să-și înregistreze relația și să adopte copii rezultați dintr-o relație anterioară a unui partener, dar nu și copii ai altora.

Curtea Constituțională ar putea interveni în dezbatere

Așa cum menționam, judecătorii Curții Constituționale a României nu s-au pronunțat în niciun fel asupra inițiativei de modificare a Constituției în sensul definirii familiei ca uniune între femeie și bărbat, în loc de uniune între soți.  O astfel de propunere ar bloca prin legea fundamentală orice inițiativă legislativă viitoare asupra recunoașterii dreptului persoanelor gay de a se căsători, în condițiile în care procedura revizuirii este una mult mai complicată decât simpla inițiere sau modificare a legilor, fie ele organice sau ordinare.

Judecătorii au stabilit doar că întrunește condițiile pentru a putea fi dezbătută de Parlament. Deputații și senatorii ar urma să discute inițiativa legislativă promovată de Coaliția pentru familie, însă ea nu poate fi aprobată decât cu votul a cel puțin două treimi din numărul total al membrilor fiecărei Camere. Abia după votarea ei de către Parlament, ca să intre în vigoare, propunerea de revizuire a Legii fundamentale ar trebui să fie aprobată, în cadrul unui referendum național.

Până să ajungem în acea etapă, pe 30 martie, judecătorii Curții Constituționale ar trebui să reia dezbaterea și, eventual, să își asume un verdict privind recunoașterea unui cuplu gay, căsătorit în Belgia. Procesul de la CCR în care cuplul a ridicat excepția de neconstituționalitate privind dreptul la viață privată a început încă din iulie 2016 și a suportat mai multe amânări.

În noiembrie, în plină campanie electorală, preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, anunța o nouă amânare privind recunoaşterea căsătoriilor gay în România pentru că părțile din dosar au cerut Curţii să solicite un punct de vedere de la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ).

”A trebuit să amânăm pentru că părţile au pus o cerere prin care să solicităm noi Curţii Europene de Justiţie câteva întrebări preliminare cu privire la poziţia lor faţă de aceste aspecte. De asemenea, şi acum unele părţi au depus memorii suplimentare, ba chiar au şi cerut să analizăm mai cu atenţie situaţia”, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, citat de Mediafax.

Dintre instituțiile din România, doar Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a pledat pentru recunoașterea căsătoriilor gay. La termenul din iulie, preşedintele CNCD, Csaba Asztalos, a pledat în fața judecătorilor CCR pentru recunoaşterea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex pe teritoriul României. ”Apreciem că actuala legislaţie îngrădeşte dreptul la demnitate umană, viaţă intimă şi de familie a persoanelor din minoritatea sexuală pentru că, interzicând căsătoriile între persoane de acelaşi sex şi nerecunoaşterea acestor căsătorii, respectiv a parteneriatelor civile îi aşază în afara societăţii”, a spus Csaba.