Ministrul Justiției a susținut la CCR că DNA și-a depășit atribuțiile în dosarul OUG 13

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a pledat, luni, în faţa CCR, în cadrul audierilor privind existenţa unui conflict constituţional între Ministerul Public şi Guvern pe tema anchetei privind OUG 13, că DNA şi-a depăşit atribuţiile verificând legalitatea şi oportunitatea unei ordonanţe şi a cerut ca CCR să dispună şi pe viitor măsuri pentru a preveni astfel de situaţii, scrie News.ro. O decizie a CCR ar putea influența și dosarul privind condițiile legale în care guvernul a emis ordonanța de modificare a codului penal și codului de procedură penală, dosar pe care DNA l-a trimis luni Parchetului General și în care sunt enumerate mai multe acuzații: favorizarea făptuitorului, prezentare cu rea-credință de date inexacte Parlamentului sau Președintelui României, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri și fals intelectual.

La CCR au fost audiate părţile din sesizarea preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, privind existenţa unui conflict juridic instituţional de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern în cazul anchetei privind OUG 13.

Din partea Senatului, ca autor al sesizării, a vorbit preşedintele Comisiei juridice, Şerban Nicolae, care a acuzat “presiuni” la adresa Guvernului prin ancheta DNA.

“Eu am opiniile mele şi nu o dată m-am pronunţat asupra unor manifestări de analfabetism profesional la nivelul unor organe de anchetă. Ceea ce e însă foarte grav şi e de lămurit la nivelul CCR este posibilitatea ca printr-o anchetă penală să se declanşeze forme de presiune în cadrul procesului de legiferare”, a afirmat senatorul.

Şeful Departamentului de Luptă Antifraudă Marius Vartic vrea să revină la DNA

Procurorul Adina Florea, propusă de ministrul Justiţiei pentru conducerea DNA, audiată joi în Secţia pentru procurori…

El a susținut că, în aceste condiţii, următorii anchetaţi ar putea fi chiar judecătorii Curţii, care au emis decizia prin care s-a explicitat definiţia abuzului în serviciu. “Nu m-ar mira, văzând o declaraţie recentă, ca următoarea instituţie în legătură cu actele căreia se declanşează anchete penale să fie chiar CCR. Am aflat recent că o decizie a CCR ar lăsa fără apărare populaţia României”, a spus el.

Şerban Nicolae a explicat că procurorii nu pot interveni în procesul decizional al Guvernului, în privinţa legalităţii şi oportunităţii emiterii actelor normative. El a criticat şi faptul că în ancheta DNA se vorbeşte despre favorizarea făptuitorului, spunând că în OUG 13 este doar o problemă de aplicare a legii mai favorabile, care nu poate însemna, într-un stat de drept, favorizarea făptuitorului.

Senatorul a precizat şi că acum legiuitorii sunt “speriaţi” şi nu sunt lăsaţi să pună în acord legile cu deciziile CCR. “Este dificil, eu nefiind un tip sperios de felul meu, să găsesc soluţii prin care deciziile CCR, unele venite chiar după decizia 405 (privind abuzul în serviciu – n.r.), să-şi găsească consacrarea, pentru că ele pot fi oricând interpretate ca legi penale mai favorabile şi să ne ducă cu concluzia, într-o manieră rudimentară, superficială, că există o favorizare a infractorului”, a afirmat el.

La rândul său, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care a reprezentat Guvernul, a afirmat că există un conflict juridic de natură constituţională între instituţii. El a spus că problema este una “de principiu”, respectiv dacă organele de urmărire penală pot ancheta “legalitatea, oportunitatea şi circumstanţele elaborării unui act normativ”.

“Ministerul public nu are niciun rol politic, niciun rol în procedura de legiferare, nu poate iniţia acte normative, nu poate cenzura acte normative, nu se poate pronunţa asupra legalităţii sau oportunităţii adoptării unui act normativ. Ministerul Public aplică legea, iar, scrie în concluziile pe care le prezint, nu controlează din niciun punct de vedere procedura de adoptare a respectivelor acte normative”, a afirmat el.

Reprezentantul Ministerului Public, Iuliana Nedelcu, a criticat argumentele invocate de Şerban Nicolae şi de Tudorel Toader. În primul rând, ea a contestat dreptul lui Călin Popescu Tăriceanu de a elabora o astfel de sesizare, având în vedere că Senatul nu a fost o entitate “lezată” de presupusul conflict.

Ea a acuzat că sesizarea este “ambiguă”, fiind pasaje în care afirmaţii anterioare sunt contrazise prin unele concluzii, precum cea privind acuzaţiile DNA de încălcare a legii, despre care însuşi autorul sesizării recunoaşte că nu au legătură cu procedura de elaborare a unui act normativ, astfel încât nu poate fi acuzat Ministerul Public de a interfera cu activitatea Guvernului.

Punctul de vedere al Ministerului Public este că singura instituţie care poate controla dacă procurorii şi-au depăşit sau nu atribuţiile şi dacă există sau nu temei pentru acuzaţiile lor este instanţa, în momentul în care dosarul ajunge în faţa unui judecător. Ea a cerut ca CCR să nu se substitue astfel instanţelor de judecată.

“Ce a făcut organul judiciar este o pură exercitare a atribuţiilor legale. Nu a verificat în niciun fel transpunerea deciziilor CCR, nu a verificat în niciun fel oportunitatea elaborării actului legislativ, nu s-a pus în niciun mod problema unor verificări a unor asemenea aspecte. (…) Poziţia pe care DNA a avut-o în această cauză este una perfect legală, ea va fi supusă de principiu controlului instanţelor de judecată”, a mai afirmat reprezentantul Ministerului Public.

Curtea a rămas în pronunțare. În plin scandal generat de aprobarea de către guvern a OUG 13 de modificare a codului penal și codului de procedură penală, președintele Klaus Iohannis și CSM au sesizat fiecare CCR cu existența unui conflict juridic de natură constituțională între puterile statului (Guvern, Parlament și puterea judecătorească reprezentată de CSM). Cele două sesizări au fost respinse de judecătorii de la CCR.

De asemenea, magistrații au refuzat să discute pe fond și OUG 13, atacată de Avocatul Poporului, pe motiv că, între timp, ordonanța a fost abrogată și nu a produs efecte juridice.

În paralel, DNA a declanșat o anchetă privind legalitatea modului în care a fost emisă OUG 13. Luni DNA și-a declinat competența și a trimis dosarul la Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.