Propunere UDMR privind procedura penală: Magistrații ar putea fi sancționați pentru abuz în serviciu, iar prezumția de nevinovăție întărită

vocea.biz / 24.02.2017
Propunere UDMR privind procedura penală: Magistrații ar putea fi sancționați pentru abuz în serviciu, iar prezumția de nevinovăție întărită

Mai mulți parlamentari UDMR vor modificarea codului de procedură penală în sensul în care magistrații ar urma să fie sancționați pentru infracțiunea de abuz în serviciu în cazul în care cu ”rea-credință” sau din ”gravă neglijență” au comis acțiuni care au generat daune. Prevederea a fost introdusă într-o propunere legislativă de modificare a Legii 135/2010 privind codul de procedură penală care amendează de fapt mai multe articole care vizează prezumția de nevinovăție și condamnarea în lipsă a persoanelor.

”Fapta persoanei care cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă a comis una din acţiunile care au condus la situaţia generatoare de daune constituie abuz în serviciu şi se pedepseşte conform art. 297 alin. (1)’”, prevede inițiativa legislativă aflată în procedură la Senat.

Articolul 297 la care face trimitere textul este cel care reglementează abuzul în serviciu: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică’”.

De asemenea, inițiativa UDMR prevede și răspunderea în cazul recuperării prejudiciilor. Astfel, este introdus un nou alineat potrivit căruia ”în cazul în care repararea pagubei a fost acordată potrivit art. 541, precum şi în situaţia în care statul român a fost condamnat de către o instanţă internațională pentru vreunul dintre cazurile prevăzute la art. 538 şi 539, acţiunea în regres pentru recuperarea sumei achitate trebuie îndreptată împotriva persoanei care, cu rea-credinţă sau din culpă gravă, a provocat situaţia generatoare de daune sau împotriva instituţiei la care aceasta este asigurată pentru despăgubiri în caz de prejudicii provocate în exerciţiul profesiunii”, se arată în textul proiectului de modificare a codului de procedură penală.

UDMR mai propune modificarea și completarea mai multor articole care vizează prezumția de nevinovăție, autorii făcând trimitere la necesitatea transpunerii în legislația română a unei Directive adoptate de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene în martie 2016.

”Înainte de pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitive, declarațiile publice și deciziile oficiale provenind de la autoritățile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum acestea ar fi fost condamnate”, prevede inițiativa UDMR.

Parlamentarii mai spun introduc și reglementări potrivit cărora persoanele cercetate au dreptul de a nu coopera cu autoritățile: ”Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, nefiind obligat să îşi dovedeaza nevinovăţia respectiv are dreptul de a nu se autoincrimina şi de a nu coopera în cadrul oricărei proceduri penale. (…) Exercitarea dreptului de a nu se autoincrimina sau a dreptului de a nu coopera nu poate fi utilizată împotriva suspectului sau inculpatului într-o etapă ulterioară a procedurii penale şi nu poate fi utilizată la coroborarea faptelor”.

Persoanele puse la zid își pierd statutul în societate, chiar dacă sunt achitate

O altă prevedere vizează condițiile în care o persoană poate fi condamnată în lipsă, în condițiile în care fostul deputatul UDMR Marko Attila se află într-o situație similară, el refugiindu-se în Ungaria pentru a scăpa de procesele din România. În aprilie 2015, Marko Attila își dădea demisia din Parlamentul de la București, prin fax, documentul fiind prezentat în plenul Camerei Deputaților de președintele UDMR Kelemen Hunor. El era suspectat de abuz în serviciu într-un dosar în care era cercetat și fostul șef ANI, Horia Georgescu, și care viza acordarea de despăgubiri pentru imobile supraevaluate cu aproximativ 75 de milioane de euro. Acuzația a survenit unei alte condamnări cu suspendare, într-un alt dosar, tot în legătură cu abuzul în serviciu.

Potrivit proiectului UDMR, ”persoana poate fi condamnată în lipsă numai dacă a fost citată legal pentru fiecare fază a judecății sau a intrat prin alte mijloace oficiale în posesia unor informații cu privire la locul și data procesului, a fost informată despre posibilitatea pronunțării unei hotărâri în lipsă, precum și dacă a fost reprezentată de un avocat ales sau desemnat din oficiu și a beneficiat de apărare corespunzătoare în cadrul procesului (…) procedura de punere în executare a unei hotărâri definitive pronunțate în lipsa inculpatului poate fi declanșată numai dacă i s-a comunicat hotărârea și numai după ce a fost informat în mod expres cu privire la dreptul de la o nouă procedură de judecată sau la o cale de atac, la care are dreptul să se prezinte și care permite o nouă stabilire a fondului cauzei, inclusiv examinarea unor probe noi care pot conduce la schimbarea hotărârii inițiale”.

Autorii inițiativei, care a mai fost depusă și în legislatură trecută, spun că, în forma actuală, legea reglementează parțial principiile și drepturile prevăzute în directiva europeană. ”Inițiativa legislativă are o abordare mai aprofundată și mai exactă cu privire la principiul de nevinovăție precum și a dreptului de a fi prezent la propriul proces. Astfel, dreptul la prezumția de nevinovăție a persoanelor suspectate sau acuzate până în momentul stabilirii vinovăției prin hotărâre vor fi protejate la un nivel mai ridicat”, se arată în expunerea de motive.

Parlamentarii UDMR mai acuză „telejustiția”, scurgerea de informații din dosare, în timpul anchetei, și prejudiciile aduse persoanelor achitate. ”Din păcate, în prezent, deși prezumția de nevinovăție este garantată de lege, aceasta adeseori este nesocotită prin așa-zisa > la care contribuie prin declarații tranșate magistrați sau materiale provenite de la organele de urmărire penală, fără ca împotriva acestora să se îndrepte statul. (..) CEDO a susținut în mod constant că cea mai adecvată formă de reparație în cazul unei încălcări a dreptului la un proces echitabil constă în readucerea, în măsura posibilităților, a persoanelor suspectate sau acuzate în situația în care s-ar fi aflat dacă drepturile lor nu ar fi fost încălcate. Însă persoana astfel pusă la zid nu numai că uneori stă arestată preventiv degeaba, dar, chiar achitată fiind nu-și mai poate relua statutul avut anterior în societate”, își argumentează deputații și senatorii UDMR propunerea de modificare a codului de procedură penală.

Inițiativa a fost înregistrată pe 8 februarie, la Senat, urmând să primească și un aviz din partea Consiliului Legislativ. De asemenea, proiectul a fost trimis și Guvernului pentru un punct de vedere, urmând să intre în dezbaterea comisiei juridice.

Citește și...