UPDATE: Președintele Klaus Iohannis le-a spus celor prezenți joi, la bilanțul DIICOT, că apreciază reacția promptă pe care instituția a avut-o față de decizia guvernului de a modifica codurile penale, precizând că România se află într-un moment de răscruce în care trebuie să decidă dacă merge pe drumul democrației, al statului de drept și al independenței justiției sau pe cel al corupției și abuzurilor instituțiilor. El a mai spus că profesionalismul, integritatea și independența magistraților trebuie apărate. În ceea ce privește misiunea DIICOT, șeful statului a arătat că, pe lângă destructurarea rețelelor criminale, este importantă recuperarea prejudiciilor. Ședința în care a fost prezentat bilanțul DIICOT s-a desfășurat însă fără accesul presei, iar președintele a refuzat să facă declarații jurnaliștilor, alocuțiunea sa fiind dată publicității ulterior de Administrația Prezidențială.
”Rolul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este unul esenţial la nivelul societăţii şi, în acelaşi timp, unul extrem de dificil, întrucât vă confruntaţi cu formele cele mai dure și mai violente ale criminalităţii. Un stat nu poate avea o economie puternică atunci când criminalitatea organizată este mare. Forţa financiară a grupărilor interlope sau criminalitatea informatică afectează profund siguranţa statului şi economia României, având şi un impact puternic asupra colectării veniturilor la bugetul de stat”, a spus președintele.
El a adăugat că este foarte important ca DIICOT să aibă instrumentele potrivite pentru a contracara aceste atentate la dezvoltarea democratică a statului.
”Aceste obiective nu pot fi atinse fără a exista, în primul rând, o legislaţie coerentă. Mă bucur să constat că modificările legislative realizate în 2016 au avut drept rezultat consolidarea capacităţii de funcţionare a instituţiei. Aceasta este o dovadă că instituţiile care asigură lupta împotriva criminalităţii devin eficiente atunci când legile sunt făcute cu inteligenţă, cu bună credinţă şi urmăresc să întărească statul de drept, nu să îl slăbească”, a mai declarat Iohannis.
Un element important este, pe lângă destructurarea reţelelor criminale, recuperarea prejudiciilor create. ”Este mai mult decât necesară o bună colaborare între Ministerul Public în genere şi Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate pentru a duce la bun sfârşit actul de justiţie”, a arătat șeful statului.
Iohannis a transmis că profesionalismul, integritatea şi independenţa sunt valori care caracterizează activitatea procurorilor DIICOT, ca şi a tuturor magistraţilor din România și ele trebuie protejate.
”Recentele iniţiative ale Executivului în ceea ce priveşte modificarea legislaţiei penale ar fi avut drept consecinţă nu numai scăderea în intensitate a luptei anticorupţie, ci şi repercusiuni grave şi asupra speţelor aflate în competenţa DIICOT. Am apreciat promptitudinea cu care instituţia dumneavoastră a reacţionat în mod public, semnalând faptul că adoptarea unor asemenea acte normative ar creşte riscul apariţiei unor condiţii favorizante pentru fenomenele infracţionale. România se află într-un moment de răscruce, şi împreună trebuie să decidem pe ce drum vom merge de acum înainte: pe drumul democraţiei, statului de drept şi al justiţiei independente, sau pe drumul corupţiei, lipsei de profesionalism şi al abuzurilor instituţionale”, a conchis președintele.
Preşedintele Klaus Iohannis participă, joi, la bilanţul anual al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). La şedinţă sunt aşteptaţi să mai participe, în afară de procurorul-şef al DIICOT, procurorul general şi procurorul-şef al DNA, informează News.ro.
Şedinţa de bilanţ a DIICOT este programată să înceapă la ora 11.00, cu participarea preşedintelui Klaus Iohannis.
Raportul de activitate pe 2016 va fi prezentat de procurorul-şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, la şedinţă urmând să ia parte şi procurorul general Augustin Lazăr, dar şi procurorul-şef al DNA, Laura Kovesi.
Întrebat, miercuri, la Parlament despre o eventuală comasare a instituţiei pe care o conduce cu DNA, Daniel Horodniceanu a răspuns că nu crede că ar fi o idee bună.
“Nici nu cred că a fost o idee foarte serioasă la acel moment şi, din ce îmi aduc aminte, ministrul Prună se referea la un viitor foarte îndepărtat. (…) Haideţi să vedem întâi proiectul de lege şi discutăm după. În acest moment, dacă mă întrebaţi fără să văd, deşi nu este juridiceşte foarte corect, v-aş spune că nu ar fi o mişcare foarte bună”, a spus Horodniceanu, după o discuţie în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor în care s-a luat în dezbatere OUG emisă de Guvernul Cioloş privind activitatea DIICOT.
Procurorul şef al instituţiei a afirmat că o astfel de comasare ar schimba modul în care funcţionează Direcţia, având în vedere că DIICOT şi DNA sunt structuri cu competenţe diferite şi moduri de organizare diferite.
“Nu cred la acest moment că ar fi o idee foarte bună. (…) Să nu vorbim despre lucruri care ar putea să fie, ci despre lucruri care sunt”, a adăugat el.
La începutul anului 2017, au apărut discuţii în spaţiul public privind comasarea DNA şi DIICOT, dar această intenţie a fost negată de Ministerul de Justiţie condus de Florin Iordache, de premierul Sorin Grindeanu, precum şi de liderii coaliţiei de guvernare.