Toggle Menu
  1. Home/
  2. Politic/

Criza politică din România, văzută de la Bruxelles. Ce nu a declarat neconstituțional CCR, a declarat Meleșcanu în fața Comisiei Europene

Ministrul de Externe al României, Teodor Meleșcanu, a discutat luni, la Bruxelles cu vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans și cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, despre protestele care au cuprins România în urma încercării de aplicare a ordonanțelor privind grațierea și modificarea Codului Penal.

Meleșcanu anunțase că în timpul Consiliul de Afaceri Externe de la Bruxelles va discuta ”cu cărțile pe masă” despre cele două ordonanțe cu cei doi reprezentanți ai Comisiei Europene.

Discuția cu Frans Timmermans a avut loc telefonic, prim-vicepreședintele Comisiei Europene transmițându-i lui Meleșcanu că ”acţiunile de combatere a corupţiei trebuie să continue, nu trebuie lăsate incomplete”, potrivit purtătorului de cuvânt al CE, Margaritis Schinas.

Timmermans a adăugat că Comisia Europeană este dispusă să coopereze cu autoritățile din România pentru continuarea reformelor agreate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), a precizat Schinas.

Întrebat despre termenul care ar fi fost fixat de Comisia Europeană privind eliminarea sistemului de monitorizare prin MCV, Schinas a precizat că acest lucru depinde de reformele din România, nu de Comisia Europeană.

”Problema nu este ireversibilitatea promisiunii, ci ireversibilitatea reformelor, care vor face astfel încât promisiunile să fie menţinute”, a precizat Margaritis Schinas.

Meleșcanu a precizat, însă, că în discuțiile cu cei doi oficiali a fost apreciat faptul că prin retragerea ordonanțelor, România a făcut un pas important pentru soluționarea crizei din țara noastră.

”În discuţia avută cu domnul prim-vicepreşedinte al Comisiei, domnul Timermans, şi cu doamna Mogherini, vicepreşedintele Comisiei, punctul important pe care l-am notat a fost că ambii au apreciat că prin decizia pe care a luat-o Guvernul de abroga OUG s-a făcut în mod evident un pas foarte important în soluţionarea acestei dispute care exista în România”, a declarat Meleșcanu într-un interviu pentru Adevărul.

”Eu am explicat foarte clar domnului Timmermans că noi nu am dezincriminat abuzul în serviciu, noi am găsit o modalitate ca să-l incriminăm, pentru că a fost declarat neconstituţional de către CCR. Trecând 45 de zile, el nu mai exista ca prevedere în Codul Penal. Sigur, poate nu a fost cea mai bună formulă, poate nu trebuia să stabilim un parg de 200.000 de lei, dar problemele respective trebuie să-şi găsească o soluţionare, aşa cum se întâmplă în orice stat democratic”, a precizat Meleșcanu, adăugând că o colaborare cu CE și Parlamentul European în aceste domenii este bine-venită.

Explicațiile lui Meleșcanu, însă, au fost cel puțin confuze, dat fiind că CCR nu a declarat neconstituțional articolul din Codul Penal referitor la abuzul în serviciu, ci a cerut doar ca sintagma: ”îndeplineşte în mod defectuos” referitoare la abuzul în serviciu să fie înlocuită cu sintagma: ”îndeplinește prin încălcarea legii”.

Nefiind declarat neconstituțional, articolul respectiv nu fusese eliminat din Codul Penal.

Poziție dură a Comisiei Europene față de modificarea Codului Penal

Frans Timmermans, împreună cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a menționat posibilitatea prelungirii Mecanismului de Cooperare și Verificare pentru țara noastră și săptămâna trecută, la aflarea veștii că ordonanțele fuseseră adoptate de Guvern.

”Ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupţiei este esenţială pentru a permite Comisiei Europene să ia în considerare eliminarea treptată a monitorizării României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV)”, spuneau cei doi oficiali într-o declarație comună.

”Urmărim cu foarte mare îngrijorare evoluţiile recente din România. Lupta împotriva corupţiei trebuie să avanseze, nu să fie subminată. În acest context, Comisia Europeană atrage atenţia asupra posibilelor regrese şi va examina în detaliu ordonanţele de urgenţă privind Codul Penal şi Legea cu privire la graţieri”, se mai arăta în comunicatul comun al liderilor CE.

Întâlniri în contextul unui val de critici internaționale

Punctul de vedere al Comisiei Europene a venit în contextul unui val de critici mai amplu din partea comunității internaționale, apărut după ce Guvernul anunțase adoptarea ordonanțelor.

Într-o declarație comună, ambasadele Belgiei, Canadei, Franței, Germaniei, Olandei și Statelor Unite au declarat că dorința de modificare a Codurilor Penale reprezintă un pas înapoi în lupta împotriva corupției.

”Contrară opiniei unanime exprimate de întreaga comunitate judiciară şi responsabilă de menţinerea statului de drept, de actori credibili ai societăţii civile, şi în pofida îngrijorărilor afirmate de cetăţenii români în cursul ultimelor două săptămâni, această acţiune nu poate decât să afecteze poziţia României în comunitatea internaţională şi riscă să pună în pericol parteneriatele bazate pe valorile comune ce decurg din principiile directoare ale UE şi NATO”, se arată în declarația comună.

Ambasada Austriei a avut propria poziție după adoptarea ordonanțelor.

”România a înregistrat în ultimii ani un progres considerabil în întărirea statului de drept şi a independenţei justiţiei. Buna guvernare şi statul de drept sunt, printre altele, pre-condiţii extrem de importante pentru dezvoltarea economică. Ordonanţa de urgenţă anunţată pe 31 ianuarie ar putea să slăbească puternic legislaţia anticorupţie şi astfel să pună în pericol progresul realizat”, era poziția ambasadei.

Alte critici au venit din partea Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii, prin vocea purtătorului de cuvânt, Mark Toners.

”SUA este profund îngrijorată în privinţa recentelor măsuri ale Guvernului României care subminează statul de drept şi slăbesc responsabilitatea faţă de infracţiuni financiare şi de corupţie”, a comunicat acesta.

Meleșcanu: Ambasadele culeg informații prin mijloace neortodoxe

În pregătirea vizitei la Bruxelles, Meleșcanu afirmase că intențiile reflectate de ordonanțe au fost prost înțelese, afirmând că ambasadele au fost induse în eroare de modul în care au ales să își culeagă informațiile.

”Cineva trebuie să citească textele, dincolo de reflectările prin presă. Oamenii care lucrează într-o ambasadă culeg informaţii fie prin contacte personale, fie prin media, fie prin alte mijloace care sunt mai puţin ortodoxe. Şi se iau decizii pe aceste cunoştinţe ale lor”, a declarat Meleșcanu.

”Trebuie să fim mult mai activi în ceea ce priveşte comunicarea publică şi să explicăm de fapt ce conţine ordonanţa respectivă sau proiectele de lege”, a adăugat acesta.

Dan Radu