Deputații din Comisia juridică au desființat conflictul de interese-UPDATE

vocea.biz / 04.04.2017
Deputații din Comisia juridică au desființat conflictul de interese-UPDATE

Conflictul de interese dispare din Codul penal, așa cum este în forma actuală, deputații din Comisia juridică adoptând marți propunerea legislativă de modificare a legii penale depusă în vechea legislatură de câțiva parlamentari PSD, UDMR și actualul ALDE.

UPDATE: Deputații din comisie au adoptat propunerea prin care dispare din Codul penal infracțiunea de ”conflict de interese” cu amendamente care fac modificarea și mai radicală față de forma propusă de autori. Astfel, în loc de ”conflictul de interese” este introdusă infracțiunea de ”folosire a funcției pentru favorizarea persoanei”, iar aceasta este valabilă doar dacă s-a produs ”un prejudiciu de interes public” ce va trebui demonstrat de procurori. În plus, deputații din comisie au eliminat din Codul penal interdicția de a mai ocupa funcții publice pentru cei condamnați pentru această infracțiune, stabilind în schimb limitarea acestui drept la o perioadă de 3 ani.

Astfel, la articolul 301 din Codul penal, a fost votată următoarea formă, potrivit news.ro:

”Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv pricinuind prin asta un prejudiciu de interes public, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani”.

Amendamentul a fost formulat de unul dintre autorii proiectului, deputatul UDMR Marton Arpad.

De asemenea, comisia a mai stabilit tot la articolul 301, alin 2 că:

(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative

b) ocuparea de către o persoană a unei funcții indiferent în ce modalitate și sub ce formă se realizează aceasta

c) exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligații impuse de lege, cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de aceasta.

Preşedintele Comisiei juridice, deputatul PSD Eugen Nicolicea, a susținut că, în momentul de faţă, există mai multe confuzii legate de articolul 301 privind conflictul de interese.

”Există în momentul de faţă mai multe confuzii la art. 301 privind conflictul de interese. Spre exemplu, definiţia la conflictul de interese este că participarea sau luarea unei decizii în favoarea unei persoane cu care ai o anumită relaţie de serviciu, de muncă, de rudenie prin care s-a realizat un folos pentru persoana respectivă. Asta înseamnă că judecătorii Curţii Constituţionale când îşi votează preşedintele sunt infractori, deputaţii când îşi votează preşedintele, având relaţii de muncă cu preşedintele, sunt infractori, preşedintele României când şi-a angajat consilieri cu care a lucrat, să zicem la primărie, a comis o infracţiune”, a susținut deputatul PSD.

Întrebat dacă funcţionarii publici îşi pot angaja rudele, Eugen Nicolicea a susţinut că nu există nicio restricţie în acest sens.

”Puteam şi până acum pentru că aşa scrie la articolul 21 (din Codul penal-nr): există o cauză justificativă exercitarea unui drept recunoscut de lege. Deci, dacă ai voie să angajezi şi nu ai niciun fel de restricţie, vei angaja fără niciun fel de restricţie şi aceasta nu constituie infracţiune”, a conchis Nicolicea.

Conflictul de interese ar putea fi dezincriminat, deputații din Comisia juridică urmând să discute marți o propunere legislativă de modificare a Codului Penal care a fost depusă încă din legislatura trecută și care a fost avizată negativ de Cabinetul Cioloș, zăcând prin sertarele comisiei.

Inițiatorii de la UDMR, PSD, ALDE vor chiar scoaterea cu totul din legea penală a infracțiunii cunoscute drept ”conflict de interese” aceasta urmând să fie redenumită ”folosirea funcției pentru favorizarea persoanei”.

Articolul 301 din Codul penal prevede în prezent definirea conflictului de interese și sancționarea lui cu pedeapsă de la unu la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică:

Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

Autorii propunerii doresc, pe lângă schimbarea denumirii, introducerea unor condiții suplimentare care fac practic inaplicabilă infracțiunea ca atare. După alineatul 2, ei introduc amendamentul potrivit căruia dispozițiile nu se aplică în cazul în care actul sau decizia funcționarului se referă la următoarele situații:
a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative
b) ocuparea de către o persoană a unei funcții indiferent în ce modalitate și sub ce formă se realizează aceasta
c) exercitarea atribuțiilor de serviciu privind acordarea către subalterni a drepturilor legale ale acestora

De asemenea, vor fi exceptate de la aceste prevederi ”persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice ori în cadrul oricărei persoane juridice”.

În avizul negativ dat de Cabinetul Cioloș, în iunie 2016, se arată că reglementarea conflictului de interese în Codul penal are ca scop tocmai sancționarea tuturor persoanelor care administrează fonduri publice, nu numai a funcționarilor publici în sensul strict prevăzut de Legea 188/1999 (statutul funcționarilor publici).

Prin modificarea infracțiunii de conflict de interese în sensul exceptării cazurilor care se referă la ocuparea de către o persoană a unei funcții publice golește practic de conținut această infracțiune, mai argumenta guvernul.

Propunerea legislativă a fost inițiată de deputatul UDMR Marton Arpad, deputații PSD Ciprian Nicolae și Victor Roman, deputatul PC-PLR (actualul ALDE) Aurelian Ionescu, și deputatul minorităților, alta decât cea maghiară Ion Marocico. Proiectul a fost depus în 2014 și a fost adoptat tacit de Senat.

Proiect de Modificare a Codului Penal

Citește și...