Toggle Menu
  1. Home/
  2. Politic/

Legile fără obiect sau fără sens din România. De la taxarea ploii la interdicții în domenii inexistente

Fostul premier, deputatul Victor Ponta, a anunțat că intenționează să inițieze un proiect de lege prin care să înăsprească regulile de funcționare a universităților străine în România, după modelul creat deja de premierul Ungariei, Viktor Orban.

În Ungaria, Viktor Orban a criticat universitățile finanțate de omul de afaceri George Soros, susținând că din mediul academic finanțat de miliardar apar mereu critici privind politicile sale anti-imigrație.

Un proiect legislativ menit să înăsprească criteriile pentru ca o universitate străină să poată activa în Ungaria a fost înaintat în parlament, prevăzând, printre altele, obligația ca unitatea de învățământ să aibă cel puțin un campus în afara țării și unul în Ungaria pentru a putea fi licențiată.

”Să nu săriți imediat indignați – opinia mea este ca inițiativa legislativă a vecinilor noștri e foarte bună și corectă! Mă gândesc să depun o inițiativă similară în Parlamentul României”, a scris Victor Ponta pe pagina sa de Facebook.

”Săptămâna viitoare vreau să lucrez la proiect și să îl depun”, a adăugat Ponta.

Demersul fostului premier pare însă cel puțin bizar, dat fiind că în România nu există universități străine notabile, cu excepția Universității Lumina, finanțată de omul de afaceri turc Fethullah Gülen.

Gülen este acuzat de președintele Turciei, Recep Erdogan, că ar fi în spatele tentativei eșuate de lovitură de stat de anul trecut.

De altfel, Turcia a mai cerut în trecut, inclusiv României, să interzică funcționarea unităților de învățământ ale lui Gülen.

Acesta nu ar fi primul proiect legislativ sau chiar lege intrată în vigoare în România care reglementează un domeniu fără miză, ori are un caracter cel puțin curios.

România, țara în care n-ai voie să clonezi oameni, deși nimeni nu încearcă

O altă lege care reglementează un domeniu inexistent în România este legată de clonarea oamenilor. Discuțiile despre interzicerea clonării umane au apărut în Parlamentul României încă din 1996, când știrea clonarea oii Dolly făcea înconjurul lumii.

Interzicerea clonării persoanelor vii sau decedate a intrat în Codul Penal în 2004, la un an după ce Dolly decedase.

Astfel, ”crearea, prin clonare, a unei ființe umane genetic identică cu o persoană vie sau moartă” este interzisă în Româia, pedeapsa fiind închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.

Și tentativa de clonare a oamenilor este pedepsibilă, fapta putând antrena și răspunderea penală a persoanei juridice.

O analiză a legii făcută de specialiști a arătat, însă, și un punct slab – interdicția de a clona persoane vii sau decedate nu include embrionii umani, care pot fi la rândul lor clonați.

Totuși, de scăparea legislativă nu a profitat încă nimeni. Cercetarea românească este încă departe de a fi ajuns la performanța în care a clona o ființă umană să reprezinte o posibilitate realistă, problema, momentan, fiind subfinațarea cronică.

Rămâne doar obiectivul ca până în 2020, 1% din PIB să fie alocat pentru programe de cercetare și dezvoltare.

Taxa pe apa meteorică – hulită de mulți, încă aplicată

Taxa pe apa meteorică (ploaie) a fost inițiată în 1981 de Biroul Executiv al Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare.

Justificarea a fost că o parte a apei de ploaie este colectată de canalizare, ceea ce este un bun public.

Inițial, apa de ploaie se taxa în funcție de suprafața terenului deținut de fiecare proprietar din România.

În 2002, taxa pe ploaie intră în atenția legislatorilor, care nu o elimină, ci doar introduc un nou sistem de calcul: pe lângă suprafața de teren deținută se adăuga și variabila mediei multianuale de precipitații la calcularea taxei.

O tentativă de eliminare a taxei a avut loc anul trecut, însă proiectul nu a trecut de Senat.

În prezent, aplicarea taxei ține de politicile fiecărei administrații locale.

Proiecte care nu au apucat să fie: cazul etichetei rugoase

Pe lângă legile în vigoare, timpul parlamentarilor a fost ocupat și de proiecte care au atras mai mult atenția prin pitoresc decât prin utilitate.

În 2012, deputatul Daniel Oajdea se lupta în Parlament cu etichetele aspre ale hainelor care produc prin frecare iritații pielii clienților români.

Oajdea cerea ca etichetele hainelor să fie confecționate din materiale cu o rugozitate mai mică sau cel puțin egală cu materialul din care produsul de îmbrăcăminte era realizat.

Proiectul a fost respins deoarece etichetarea hainelor în România este legiferată printr-o Hotărâre de Guvern, care nu putea fi modificată printr-o lege a Parlamentului.

O altă prevedere care a apucat să devină legală, pentru ca după o săptămână să fie retrasă a fost contabilizarea pe bon fiscal și impozitarea bacșișului.

Ordonanța de urgență a Guvernului 8/2015 prevedea ca bacșișul să figureze în ”datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale” și să fie evidențiat ”pe un bon fiscal distinct”.

Destinația bacșișului rămâna la latitudinea patronilor, care puteau păstra banii sau îi puteau distribui către angajați.

La o săptămână după publicarea prevederii în Monitorul Oficial, aceasta a fost abrogată, în urma unor ample critici venite dinspre societatea civilă.

Protejarea limbii de expresii străine și legea respectului față de colinde

Alte proiecte care au fost dezbătute în Parlament, dar n-au apucat să treacă au fost inițiate de cântărețul-parlamentar Victor Socaciu.

Victor Socaciu a dorit să modifice legea audio-vizualului în așa fel încât subtitrarea filmelor să fie înlocuită cu dublarea lor în limba română.

Potrivit social-democratului, expresiile englezești care intră în limba română duc la afectarea identității naționale.

La vremea respectivă s-a considerat că Socaciu ar fi avut și un interes personal – soția sa ar fi avut un studio de dublat filme.

Parlamentarul a revenit cu un alt proiect legislativ, după ce primul a fost respins: interzicerea folosirii obiectelor de patrimoniu în reclame.

Socaciu a susținut că apariția în reclame video a unor clădiri de patrimoniu național este o lipsă de respect față de identitatea culturală a românilor. Acesta a dorit și interzicerea folosirii colindelor românești în reclame, din aceleași considerente.

Și acest proiect a fost respins.

Dan Radu