Premierul Dacian Cioloş va merge luni în Parlament pentru a prezenta un raport asupra economiei, la insistenţele PSD care a susţinut că este urgent să primească lămuriri. Nu aceeaşi urgenţă au arătat-o când au negociat condiţiile şedinţei, invocând “bioritmul colegilor” care vin târziu la muncă, relatează Mediafax.
În prag de campanie electorală, social-democraţii au trecut de la ameninţările cu moţiuni la convocarea premierului Dacian Cioloş la raport, în Parlament, pentru a da explicaţii privind “starea reală” a economiei. Iniţiativa preşedintelui PSD Liviu Dragnea a fost lansată pe un ton imperativ, pe fondul polemicilor lansate în spaţiul public de controversatul proiect de modificare a Codului Fiscal, neasumat de Executiv.
Deşi social-democraţii lui Liviu Dragnea cereau prezenţa de “urgenţă” a premierului, stenograma şedinţei Birourilor Permanente ale celor două Camere în care au fost discutate condiţiile convocării premierului arată că aleşii nu au fost deloc dispuşi să se mobilieze pentru un raport atât de important cum este cel privind “starea reală a economiei”, pe care tot ei l-au solicitat, iar argumentul suprem invocat în negocierea programului şedinţei a fost “bioritmul colegilor”.
Marea “dispută” a fost solicitarea Guvernului ca şedinţa Camerelor să aibă loc cu o jumătate de oră mai devreme, la ora 14.00, în condiţiile în care luni este programată şedinţă de Guvern la ora 9.30, iar premierul pleacă spre New York la ora 17.00.
După ce au încurcat ziua, grupurile parlamentare PSD şi PNL au cerut ca premierul să fie convocat la ora 14.30, în timp ce preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a propus ca acesta să fie chemat mai devreme astfel încât Dacian Cioloş să nu stea cu “sufletul la gură” pentru că pierde avionul.
“Domnule preşedinte (Călin Popescu Tăriceanu-n.r.), este o propunere foarte bună. Noi, luni, avem şedinţă de Guvern. În considerarea faptului că premierul pleacă la ora 17.00 la New York, am aprecia dacă ora 14.00, cea propusă de dumneavoastră, ar fi şi ora care va fi votată de către Birourile permanente. Deci, ora 14.00 este o oră la care premierul are toată disponibilitatea să participe”, a explicat ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Ciprian Bucur.
Reprezentantul PNL, senatorul Cristian Rădulescu, a intervenit argumentând că “în cel mai bun caz” aleşii vor veni la muncă în jur de ora 14.30 şi ar fi păcat să rateze şedinţa pentru că este “o dezbatere interesantă pentru toată lumea”.
“Ştim că bioritmul colegilor noştri, deşi programul începe de la ora 14.00, îi îndeamnă să vină pe la ora 15.00, în cazul că vin. De aceea, pentru a fi mai multă prezenţă la o asemenea prezentare interesantă şi ţinând cont şi de faptul că diverse grupuri parlamentare au şi alte activităţi – cum ar fi PNL-ul, pe la ora 13.00 –, poate n-ar fi rău să rămână 14.30. Să apucăm să terminăm şi noi şedinţele şi să vină şi colegii care, după cum ştim, cu regularitate, ajung, într-un caz bun, la 14.30. E o dezbatere interesantă pentru toată lumea”, a pledat Rădulescu, potrivit stenogramei.
El a fost susţinut de liderul deputaţilor PSD, Florin Pâslaru: “Având în vedere că solicitarea a venit din partea Grupului parlamentar PSD, şi noi vă rugăm să-l invităm pe domnul premier Dacian Cioloş la 14.30, având în vedere că ceea ce am solicitat dânsului este de interes major şi cred că la 14.30 numărul colegilor senatori şi deputaţi va fi, eu ştiu, impresionant mai mare în sală”.
“Bine. Dacă asta este ora care pare cea mai convenabilă – eu mă gândisem să avem timp mai mult la dispoziţie –, rămâne 14.30. 19 septembrie, da?”, a conchis Tăriceanu.
Potrivit programului aprobat de Birourile Permanente reunite, prim-ministrul i se rezervă 30 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la sfârşitul dezbaterilor, iar grupurile parlamentare de la Cameră şi Senat au alocat timp maxim corespunzător cu numărul membrilor lor-PSD, 32 de minute; PNL, 27 de minute; ALDE, 7 minute, UDMR, 4 minute; minorităţi naţionale, 3 minute.
Parlamentarii ar trebui să ratifice luni şi o decizie a Consiliului UE, România fiind singura ţară care nu a aprobat directiva, din cauza absenteismului aleşilor, atrăgând avertismentele Comisiei Europene care nu poate să propună rectificarea bugetară, iar statele membre nu pot să contribuie la bugetul UE.