De la cozile anti-Ponta la indiferență. De ce nu se înscriu românii din Diaspora în Registrul Electoral

Votul prin corespondenţă se anunţă de pe acum a fi un eşec, românii din Diaspora punând refuzul de a se înscrie în registrul electoral pe seama dorinței de a nu gira actuala clasă politică din România. Au mai rămas două zile iî care românii din diaspora se pot înscrie în registrul electoral, ca să voteze prin corespondență la alegerile parlamentare din 11 decembrie. Românii plecați afară se pot înscrie în registrul electoral până pe 14 septembrie. Altfel vor vota la ambasade, consulate sau în institutele culturale. La alegerile din 2014, în străinătate au fost 294 de secții de vot.

Deși legea a fost adoptată încă la finalul anului trecut, mulți din românii stabiliți în Occident spun că nu au timp pentru procedurile considerate prea complicate de înscriere în registrul electoral. Apoi, în mediul online a fost răspândit zvonul că odată înscriși, statul roman va începe să-i verifice dacă-și plătesc taxe în România.

AEP: Peste 9.000 de cereri de înscriere în Registrul electoral

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat, luni, că până la ora actuală au fost validate 9.116 cereri de înscriere în Registrul electoral depuse de alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate.

Într-un comunicat de presă remis AGERPRES, AEP precizează că, dintre cele peste 9.000 de cereri, 6.673 menționează opțiunea pentru votul prin corespondență, iar 2.443 pentru votul în secțiile de votare.

“Cererile de înscriere în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență au fost depuse de cetățeni români cu domiciliul sau reședința în 2.209 localități din 44 de țări, iar cele cu opțiunea pentru votul în secțiile de votare au fost depuse de cetățeni români cu domiciliul sau reședința în 496 de localități din 33 de țări.

Sursa citată adaugă că în Soroca, Căușeni și Carabetovca din Republica Moldova a fost atins pragul minim de 100 de alegători înscriși în Registrul electoral necesar pentru organizarea unei noi secții de votare.

“AEP face apel la cetățenii români din afara granițelor țării să se adreseze misiunilor diplomatice și oficiilor consulare în vederea depunerii documentelor necesare înscrierii în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență sau la o secție de votare din apropierea locuinței. De asemenea, autoritatea recomandă alegătorilor români din străinătate să se informeze la Ministerul Afacerilor Externe în legătură cu organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare în afara țării”, se mai arată în comunicatul instituției.

Cererile de înscriere în Registrul electoral trebuie depuse până la 14 septembrie.

Până la urmă, românii spun că dacă vor dori să voteze se vor așeza din nou la cozi și o vor face, dar că nu vor să dea satisfacție politicienilor din România.

”Nu susținem partidele care ne-au alungat din țară”

Nicolae Daniel Popescu, manager la agenția națională guvernamentală britanică pentru recunoașterea și echivalarea diplomelor de studii și a certificatelor de calificare profesională, spune că a întâlnit multă reticență din partea românilor din Marea Britanie atunci când a fost vorba de a se înscrie în registrul electoral.

“Deși sunt o persoană foarte activă în comunitatea românească din UK, mă număr printre cei care s-au înscris în registrul electoral pe ultima sută de metri. Nu lipsa de informare și a unei dezbateri a votului disaspora este problema. Cred că cei mai mulți dintre noi suntem dezamăgiți de prestația partidelor politice. Altfel se vede sursa răului când te afli la mii de kilometri de casă și cred că pentru mulți dintre noi ar fi un paradox să ne inscriem la vot pentru a susține oameni și partide din a căror cauză am plecat noi în străinatate. Avem dreptul de a alege, dar și pe cine alege”, spune Nicolae Daniel Popescu.

Soluția cea mai la îndemână rămâne tot organizarea mai multor secții de vot.

”Autoritățile ar trebui să adopte cât mai urgent prin OUG modificarea care vizează posibilitatea deschiderii de noi secţii de votare și în localitățile unde nu există misiuni diplomatice dacă acolo își au domiciliul sau reşedinta “cel puţin 100 de alegatori”. Mi se pare unica soluție ce ar asigura desfășurarea eficientă a procesului de vot, una ce ar crește și prezența la vot”, mai afirmă Nicolae Daniel Popescu.

Teama că votul nu va fi secret

O altă problemă o reprezintă confidențialitatea votului. Aceasta este compromisă prin faptul că votul fiecărui cetăţean nu va fi secret. Pe plic se va afla numele fiecărui cetăţean care a ales votul prin corespondență. Art 10 alin. (3) din Legea 288/2015 prevede că plicul exterior în care sunt introduse buletinul de vot și certificatul de alegător are imprimat un cod de bare care asigură identificarea unică a alegătorului. Dacă în 2014 au votat 378.000 români din diaspora în turul doi, estimăm că în 2016 se va pierde un număr important de voturi – poate chiar 80%, ținând cont de numărul extrem de mic al românilor din diaspora înscriși la ora actuală în Registrul Electoral.

Ameințarea FISCULUI

Informaţiile precare combinate cu zvonurile alarmiste sunt o altă cauză a apetitului scăzut al românilor pentru a vota prin corespondenţă. Raluca, project manager în IT security la o firmă din Danemarca, îşi expune cazul personal.

”Eu nu m-am înscris pentru că, în afară că am vazut un articol fugitiv pe Facebook, nu am ştiut nimic despre procesul de înrolare. Mi s-ar fi părut normal să ajungă un pachet de informaţii la toate ambasadele şi să fie cumva distribuit rezidenţilor. În plus, zilele trecute am aflat (zvon sau nu) că se doreşte impozitarea tuturor cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate şi că identificarea lor se va face prin înrolarea la votul prin corespondenţă. Nu îmi e foarte clar dacă e vreun sâmbure de adevar aici, dar până nu mă informez mai bine, nu cred că voi face nimic în direcţia înrolării. Eu sunt printre cei care au stat ore în şir într-un frig infernal să îl voteze pe cel care am considerat că merită poziţia de preşedinte, aşa că nu resping ideea simplificării votului; am nevoie doar de timp să fac puţină ”, spune Raluca.

”Zvonul” pe care l-a auzit Raluca şi care este rostogolit zilele acestea chiar de unii politicieni români îşi are sâmburele lui de adevăr.
Pe scurt, potrivit Codului Fiscal în vigoare, cetăţenii români cu domiciliul în ţară (inclusiv cei cu reşedinţa în străinătate) sunt obligaţi să achite contribuţia la asigurările de sănătate, indiferent dacă realizează sau nu venituri în România. Excepţie de la această regulă fac românii din afara graniţelor care au încheiată în ţara de reşedinţă o asigurare de sănătate recunoscută în România. Cu alte cuvinte, un român cu reşedinţa în Marea Britanie (sau în orice altă ţară) va trebui să achite o contribuţie în cuantum de aproximativ 200 de euro pe an (5,5% x salariul minim din România) dacă nu face dovada că are o asigurare medicală recunoscută în România, încheiată în ţara în care se află.

Daniel Ţecu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE), a identificat ”cel puţin patru motive”.

”În primul rând, legea este proastă. Foarte mulţi vorbesc despre faptul că legea a fost făcută împotriva noastră, împotriva românilor din diaspora, ca şi când ar fi fost făcută ca românii să nu se înscrie”, este de părere Ţecu. Pe locul doi în ierarhia motivelor din cauza cărora românii din străinătate nu şi-au manifestat dorinţa de a vota prin corespondenţă, preşedintele FADERE numeşte ”campania de informare destul de slab făcută”. Al treilea motiv invocat este tocmai ”zvonul” despre care a vorbit şi Raluca din Danemarca referitor la obligarea românilor din diaspora de a plăti contribuţiile la sănătate. ”Iar al patrulea motiv pentru care eu cred că nu s-au înscris persoane este şi faptul că vorbim de alegeri parlamentare şi la alegerile parlamentare interesul este ceva mai scăzut decât la alegerile prezidenţiale”, a completat Daniel Ţecu.

Schimbări majore pentru românii care votează din străinătate

AEP face apel la cetăţenii români din afara graniţelor ţării să se adreseze misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare în vederea depunerii documentelor necesare înscrierii în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă sau la o secţie de votare din apropierea locuinţei.

De asemenea, Autoritatea recomandă alegătorilor români din străinătate să se informeze la Ministerul Afacerilor Externe în legătură cu organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare în afara ţării.

Odată cu reluarea activităţii parlamentare, la începutul lunii septembrie, Guvernul ar urma să emită o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legii votului prin corespondeţă, după ce premierul Dacian Cioloş s-a arătat îngrijorat de numărul mic de români care s-au înscris în Registrul Electoral. Şi lideri politici au susţinut că numărul acestora este extrem de mic, legea este un eşec şi se impun măsuri pentru creşterea numărului de secţii de votare în afara graniţelor, astfel încât să nu se repete experienţa alegerilor prezidenţiale din 2014.