Ce fac de fapt parlamentarii şi care este rolul Parlamentului

Peste 18,9, milioane de români cu drept de vot sunt așteptați duminică la urne pentru a-și alege deputații și senatorii pentru un mandat de patru ani. Puţini sunt însă cei care ştiu cu adevărat ce fac, de fapt, parlamentarii şi care este rolul Parlamentului României.

Românii se vor prezenta la urne ca să aleagă 466 de senatori și deputați care vor compune Parlamentul. Potrivit Constituţiei, Legislativul de la București este bicameral, fiind alcătuit din Senat şi Camera Deputaţilor.

În comparaţie cu alte ţări cu parlamente bicamerale, diferenţa dintre atributele celor două camere este mică, o lege trebuind să fie votată de ambele camere pentru a fi promulgată. În articolul 75, Constituţia României defineşte domeniile de legiferare în care Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată și care sunt cele în care Senatul este prima care discută un proiect de lege.

Proiectele de legi şi propunerile legislative se supun spre dezbaterea primei camere sesizate, care trebuie să se pronunţe într-un termen de 45 de zile (60 de zile în cazuri speciale) altfel proiectul este considerat aprobat prin procedura adoptării tacite. După adoptarea sau respingerea proiectului sau a propunerii legislative, cealaltă Cameră decide definitiv, iar legea poate fi trimisă președintelui spre promulgare.

Opoziţia a depus proiectul de modificare a Regulamentului pentru ca Dragnea să poată fi demis de…

Moţiunea simplă împotriva ministrului Agriculturii, respinsă de Camera Deputaţilor

Potrivit Constituției, înainte de promulgare mai există două căi prin care un act normativ adoptat de cele două Camere ale Parlamentului poate fi contestat: președintele poate cere o singură dată reexaminarea legii, întorcând-o Parlamentului, iar a doua cale constă în atacarea legii la Curtea Constituțională (fie de președinte, un grup parlamentar sau chiar de către Guvern). Decizia Curții Constituționale este obligatorie, însă în practica parlamentară se întâmplă adesea ca Senatul și Camera Deputaților să amâne la infinit punerea legii în acord cu decizia CCR (vezi cazul codului penal).

Parlamentul împreună cu Guvernul au şi dreptul de iniţiativă legislativă. De asemenea, o propunere legislativă poate fi înaintată şi de către un grup de minim 100.000 de persoane cu drept de vot din cel puţin un sfert din judeţele ţării.

Şedinţele celor două camere se desfăşoară separat, articolul 65 din Constituţia României definind situaţiile în care au loc şedinţe comune. De obicei, ședințele comune sunt convocate pentru votarea guvernului, a șefilor de instituții care se află sub control parlamentar- directorul Serviciului Român de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe (post în prezent rămas vacant după demisia lui Mihai Răzvan Ungureanu, președintele Klaus Iohannis declarând că va înainta Parlamentului o propunere după alegerile parlamentare din 11 decembrie), președintele-director general al SRTV și președintele director general al SRR, Avocatul Poporului.

De asemenea, plenul se reunește atunci când șeful statului dorește să transmită mesaje, conform Constituției. În ce privește Curtea Constituțională, fiecare Cameră desemnează câte trei judecători, iar alți trei sunt numiți de președintele României. Președintele CCR este ales de plenul Curții.

Membrii Camerei Deputaţilor şi ai Senatului sunt aleşi prin vot universal în cele 42 de circumscripţii electorale, corespunzătoare celor 41 de judeţe şi Municipiului Bucureşti. În legislativul 2004-2008 Senatul are un număr de 137 de membri iar Camera Deputaţilor are 332 de membri. Diferenţa numărului de membri se datorează normei de reprezentare diferite de la o Cameră la alta. Astfel, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 locuitori. În urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012 numărul de parlamentari a crescut de la 470 la 588.

Sistemul electoral este unul proporţional (membrii se aleg din toate partidele care au depăşit pragul electoral de 5% din totalul voturilor exprimate în baza unui algoritm). La alegerile din 11 decembrie se va vota din nou pe sistemul proporțional al listei de partid, după ce legea pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului a fost din nou modificată și s-a renunțat la sistemul votului uninominal, cu un mecanism de redistribuire a mandatelor în funcție de procentele obținute de partide la nivel național.

Alegerile se ţin o dată la patru ani, deși s-a pus problema prelungirii mandatului deputaților și senatorilor la cinci ani, în așa fel încât alegerile parlamentare să fie, din nou, simultane cu alegerile prezidențiale (o astfel de decizie presupune însă revizuirea Constituției care stabilește mandatul președintelui la cinci ani, iar cel al Parlamentului la patru).

Imediat după alegeri, în funcție de negocierile şi alianţele politice formate,  majoritatea parlamentarilor înaintează preşedintelui o propunere de premier. Cabinetul de miniștri și programul de guvernare sunt validate tot prin votul aleșilor. Dacă în cei patru ani de mandat, majoritatea parlamentară își poate retrage votul de încredere acordat Guvernului la învestire și poate vota o moţiune de cenzură prin care să demită guvernul. În cei 26 de ani, s-a întâmplat doar de două ori ca guvernul să fie demis prin moțiune de cenzură -demiterea Cabinetului Boc la sfârșitul anului 2009 și demiterea Cabinetului condus de Mihai Răzvan Ungureanu în aprilie 2012.

Activitatea de zi cu zi a Parlamentului presupune, însă, elaborarea, dezbaterea şi votarea legilor. Fiecare propunere iniţiată de parlamentari, Guvern sau cetăţeni se discută prima oară în comisiile de specialitate și apoi se votează în plen.

Dacă un proiect legislativ s-a votat prima oară la Camera Deputaţilor, el urmează aceeaşi procedură în Senat. Şi invers. Deputaţii au ultimul cuvânt când vine vorba despre legislaţia muncii, mediu, ajutoare sociale. Senatul decide regulile din educaţie sau administraţie locală.

Dacă trei zile pe săptămână parlamentarii lucrează, teoretic, la București, vinerea este dedicată alegătorilor. La cabinetele parlamentare din țară, deputații și senatorii trebuie să discute propunerile și doleanțele cetățenilor din colegiile lor.

În situaţie de criză, Parlamentul poate declara starea de război, mobilizarea şi încetarea ostilităţilor militare.

Procedura dizolvării Parlamentului este una dificilă, aproape imposibil de pus în practică. Potrivit articolului 89 din Constituția României, Parlamentul poate fi dizolvat astfel: ”După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă”.