Regele Mihai I cere sesizarea CJUE. Avocat: „Statul ne-a obligat să plătim impozite și am plătit, deși nu Majestatea Sa a vândut lemne pe piață”

Avocații Regelui Mihai I continuă în instanță războiul cu Fiscul și solicită magistraților Curții de Apel București sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-un dosar legat de pădurile Casei Regale și pretinse sume datorate ANAF. Magistrații se vor pronunța pe 27 februarie.

Avocatul MS Regele Mihai I a solicitat sesizarea CJUE pentru a lămuri prevederile articolului 127 Cod Fiscal, care reglementează persoanele impozabile și activitatea economică.

Concret, Regele Mihai I este impozitat de Fisc pentru lemnul vândut din pădurile Casei Regale. Avocatul a declarat în fața instanței că legea îl obligă pe Regele Mihai I să dea pădurile în administrarea ocoalelor sivice, iar ocoalele silvice realizează tranzacțiile de masă lemnoasă cu terții. Avocatul Casei Regale specializat în drept fiscal spune, în esență, că relația Regelui Mihai I cu ocoalele silvice trebuie văzută ca o asociație în participațiune, nedorită de fostul suveran, dar impusă de lege.

„Situația e simplă: Regele Mihai deține un fond forestier, dar este obligat să dea pădurile în administrare ocoalelor silvice. Vine Fiscul și spune că dincolo de rapoartele ocoalelor silvice și terți, există raportul dintre tine și ocoalele silvice. Noi spunem așa: raportul dintre noi și ocoalele silvice crează un nou subiect de impunere. Noi spunem că este este vorba despre o asociație în participațiune, Fiscul spune că nu. Noi spunem că articolul 127 Cod Fiscal nu este dincolo de orice dezbatere. Trebuie să se stabilească în ce măsură dividendele ocoalelor silvice către Regele Mihai I sunt sau nu impozabile. (…) Contractul este ope legis: noi nu am vrut asocierea în participațiune, legea ne-a obligat”, a declarat în sala de judecată avocatul MS Regele Mihai I.

Fostul șef al Fiscului acuză PSD că folosește ANAF pentru intimidarea presei

Ultima zi pentru depunerea Declaraţiei unice

„Tranzacțiile cu masă lemnoasă au TVA zero, în sensul că se aplică TVA simplificat, iar beneficiarul final plătește TVA și nu toți ceilalți din lanț. Aici e vorba despre o taxare inversă, însă cu toate acestea statul ne-a obligat să plătim impozite și am plătit, deși nu Majestatea Sa a vândut lemne pe piață”, a explicat pentru Vocea.biz Ion Tucă, administratorul Casei Regale.

În data de 24 iunie 2016, Curtea de Apel București a respins cererea depusă de regele Mihai prin care acesta contesta obligațiile fiscale către bugetul de stat, stabilite de ANAF, în cuantum de 4,1 milioane de lei.

Ulterior, directorul Casei Majestății Sale Regelui Mihai, Ion Tucă, a declarat pentru Agerpres că, deși a fost achitată suma cerută de ANAF, Regele va dovedi în instanță că aceasta nu trebuia solicitată, iar ANAF va plăti dobânzi.

„Practic, prin plata pe care noi am efectuat-o, de bună credință, am vrut să arătăm că avem un comportament civic și ne supunem acestei dorințe a ANAF de a face plata, chiar dacă nu este datorată. Considerăm că judecătorul pe fond trebuie să decidă dacă există sau nu datorată suma. Repet, noi am vrut să plătim înainte să decidă instanța, dacă este sau nu datorată suma”, a adăugat Ion Tucă.

În luna mai 2016, ANAF a publicat lista cu datoriile fiscale ale persoanelor fizice, printre acestea regăsindu-se și regele Mihai, cu datorii totale la bugetul de stat de 4,107 milioane lei, din care 1,999 milioane lei obligații fiscale principale și 2,108 milioane lei obligații fiscale accesorii.