Șeful Ordinului Arhitecților: Sala Polivalentă din Cluj a fost o decizie politică. “Primarul mi-a zis că trebuie să fie cea mai mare din țară”

Noua Sală Polivalentă din Cluj-Napoca s-a născut din ambiții de ordin politic, susține arhitectul care a proiectat obiectivul, Șerban Țigănaș, totodată președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR). Conform lui, Emil Boc, pe vremea celui de-al doilea mandat al său de primar, în 2008, a dorit o sală de chiar 10.000 de locuri, care să fie cea mai mare din România, capacitatea dorită fiind însă mult prea mare pentru spațiul disponibil.

Arhitectul Șerban Țigănaș, recent reales în funcția de președinte al Ordinului Arhitecților din România, a acordat un interviu pentru vocea.biz, ocazie cu care a abordat și subiectul noii Săli Polivalente din oraș, care ar urma să fie inaugurată în octombrie 2014, cu un concert al interpretului britanic James Blunt.

Specialistul, membru în Comisia de Urbanism și Amenajare a Teritoriului (CTATU) a Primăriei, este de părere, pe de o parte, că Clujul nu era pregătit pentru o a doua Sală Polivalentă în oraș, iar pe de alta a menționat că administrația nu a învățat din greșelile de la stadion, în privința modului în care va fi operat obiectivul, astfel încât să fie cât mai rentabil.

Reporter: Vă pare rău după plopul secular de lângă Cluj Arena (stadion proiectat de Biroul al cărui președinte este Șerban Țigănaș, n.red.), care a fost tăiat odată cu construirea arenei și din care o parte este acum la Grădina Botanică?

Șerban Țigănaș: Și eu regret. Ca arhitect primești o temă. Și tema aia poate fi astfel: ‘fă un stadion acolo, păstrează copacul acesta și acesta’. Nu e vorba doar de temă, ci ai un proprietar care deține terenul și îți oferă un plan, iar pe planul acela îți spune: ‘asta mi-o păstrezi, asta mi-o transformi’. Cineva trebuie să decidă și cineva a decis în legătură cu acest lucru, poate că a greșit. Noi am salvat acolo o grămadă de copaci. I-au tăiat între timp. Dacă mergeți vedeți lângă stadion și observați în taluz că noi am păstrat niște copaci, care au stat în picioare încă vreo doi ani, după care i-au tăiat. Nu știu de ce.

Dincolo de tema primită, arhitectul nu face totuși și sugestii, de care să se țină cont?

Arhitectul face tot timpul sugestii. De exemplu sugestia mea către primar a fost să nu construiască o sală de sport alături.

Dar unde?

Nicăieri. Am zis că încă suntem imaturi pentru o nouă sală de sport. Avem (există deja o Sală Polivalenă în oraș cu circa 3.000 de locuri, n.red.). Asta era la nivelul anului 2008. Dar primarul (Emil Boc, n.red.) mi-a zis foarte clar: ’asta e decizie politică și aici trebuie să intre – nu aveam proiectul încă, lucram la stadion – o sală de 10.000 de locuri’. Și l-am întrebat ‘de ce de 10.000 de locuri?’. ‘Să fie cea mai mare din România’. ‘Cu care o compari?’, am zis. ‘Cu Sala Polivalentă din București’. Am studiat și am văzut că aceea are 5.500 de locuri.

Apoi am luat din lume vreo trei-patru săli de 10.000 de locuri, pe care le-am suprapus pe teren și am arătat că nu încape. ‘Domnule primar, e o sală din Paris, una din Bordeaux, din Torino’. Astea au zece mii de locuri, le-am căutat, le-am reglat la scară și le-am suprapus. Am zis că dă pe afară.
Atunci primarul a zis ‘dacă nu încape, bun, să fie mai mică, cât încape, dar mai mare decât cea de la București’. E autentică discuția.

În cele din urmă ați reușit cel puțin să recalibrați numărul de locuri (noua sală polivalentă va avea 7.300 de locuri)…

Întotdeauna ai o atitudine critică față de proiect. Dar reușita acestei discuții, succesul ei depinde de ambele părți. Uneori reușești, alteori nu. Nu poți și nu ai dreptul să impui, trebuie să aduci argumente. Dar există și părerea cealaltă. Și dacă te concentrezi pe arhitect și dai în el, zicând că nu și-a convins clientul și că ‘tu ești de vină, trebuia să pleci, să te ridici’, atunci venea altul și făcea și tot așa. Nu se pune așa problema. Rolul nostru e să lucrăm pentru cei care ne solicită. Într-un context în care dacă este echilibrat ar trebui să aibă toate ingredientele și rezultanta să fie una favorabilă.

Decizia este luată, proiectul a fost pus în lucru și Sala urmează să fie inaugurată în toamnă. Ce plus credeți că va aduce pentru clujeni?

O casă are succes dacă utilizatorii sunt mulțumiți. În cazul Sălii de Sport utilizatorii nu vor fi mulțumiți decât dacă vor avea evenimentele sportive pe care și le doresc acolo. Succesul depinde foarte mult de sportivi, de organizatori, de cei care fac managementul sălii. Cum a depins și la stadion, unde am avut două ratări în negocierile astea, foarte mari.

Care au fost acestea?

Prima a fost că le-am spus să atragă un operator, eram pe hârtie, șantierul nu era încă gata, ‘găsiți o firmă care operează stadioane, care face managementul stadionului’. Noi am cunoscut astfel de firme în Austria și Elveția, am fost să ne documentăm. ‘Vorbiți cu firme de genul acesta, că știu rețeta, știu cum se ține o prăvălie de genul acesta’. Exact discuția asta am avut-o. Și nu i-a interesat. Le-am zis ‘dați-mi operatorul să discut cu ei înainte de a finaliza proiectul, să mai facem niște ajustări’.

Apoi, le-am propus o serie de elemente de sustenabilitate la stadion, pe care le-am argumentat tehnic și le-am documentat: centrală termică cu cogenerare de curent electric, adică arzi gazul dar produci curent electric și ți-l deduci din costuri.

CITEȘTE ULTIMELE ȘTIRI DIN CLUJ

Le-am propus un câmp de fotovoltaice pe acoperiș, am studiat problema, am văzut stadionul din Berna care are un astfel de sistem. Am găsit soluții, am făcut costuri, am zis ‘hai să punem fotovoltaice, că nu numai că nu o să consumați curent, o să dați și la alții’. Pas.

Acum au zis ‘ne-ați făcut un stadion scump, costă mult (întreținerea, n.red.). Dacă nu ai vrut să investești, nu au vrut să dea un ban în plus…

Sigur că costau. Am zis ‘ok, nu punem fotovoltaice, dar hai să le pregătim, tragem cablurile, pregătim. Trece un an doi, vă mai aprobați o investiție în plus, constatați că costă mult și acordați o suplimentare. În condițiile astea eu dorm destul de liniștit, am încercat, nu a mers.
Cu Sala Polivalentă am zis același lucru, am mers la primar și am zis hai să învățăm din greșelile de la stadion. A părut foarte atent, dar nu a făcut nimic.

Citește și Reacția lui Boc la afirmațiile șefului OAR despre Polivalentă. Orice proiect e o decizie politică. Numărul de locuri a fost cel decis de specialiști

Inaugurată pe 31 octombrie

Noua Sală Polivalentă din Cluj urmează să fie inaugurată pe 31 octombrie, cu un concert al artistului britanic James Blunt.
Autoritățile locale au anunțat recent că lucrările sunt în grafic, iar noua Polivalentă va putea fi recepționată în luna septembrie.
SALA POLIVALENTĂ CLUJ va putea găzdui competiții sportive, dar și diverse concerte, și va fi dotată cu un videobox care va putea reda imagini în direct. Polivalenta este situată în imediata apropiere a stadionului Cluj Arena, urmând să formeze împreună cu acesta un ansamblu arhitectural.
Noua sală multifuncțională va avea o capacitate de 7.300 de locuri pe scaune. Pentru evenimente speciale capacitatea poate crește, prin scoaterea gradenelor.

Epopeea noii Polivalente

Construcția noii Săli Polivalente a început în 2010, însă ulterior lucrările au fost blocate după contestații cu privire la licitațiile pentru derularea proiectului.

Prima licitație a fost câștigată de către firma CON-A, din Sibiu, pentru 50,9 milioane de lei, fără TVA. Compania clujeană ACI a contestat în instanță, având câștig de cauză, nerespectarea cerințelor din caietul de sarcini. Instanța a dispus suspendarea lucrărilor, decizie contestată de municipalitate, care a anulat procedura de atribuire, solicitând însă și întocmirea unei expertize a documentației de la licitație. Ulterior, Primăria a decis reluarea licitației.

La noua licitație s-au înscris două asocieri, câștigătoare fiind desemnată, în decembrie 2013, asocierea condusă tot de CON-A, care colaborează pentru proiect cu Nisal și Inter Sport. Cealaltă asociere a fost coordonată de Strabag. Oferta câștigătoare, pentru cât mai este de executat din proiect, a fost de 34,9 milioane de lei, fără TVA.

Lucrările la obiectiv au fost reluate în ianuarie 2014.

Citește și LA CLUJ, BOR, UNIVERSITĂȚILE ȘI BĂNCILE AU RATAT CEL MAI MULT DIN PUNCT DE VEDERE ARHITECTURAL