Fast fashion, mania globală care a transformat producția de haine în a doua cea mai toxică industrie din lume

Când vorbim de poluare, ne închipuim munți retezați, centrale electrice pe bază de cărbune sau scurgeri de petrol în oceane. Nu ne gândim niciodată să punem pe această listă propriile haine din dulapul de acasă. Ei bine, ar trebui, pentru că fenomenul fast fashion a devenit una dintre cele mai mari amenințări pentru planeta noastră, cu un impact colosal asupra mediului, dar și cu efecte dezastruoase pe plan economic și social.

Acordul de la Paris

La sfârșitul anului trecut, liderii globali s-au întâlnit la Maroc pentru a discuta implementarea acordului climatic de la Paris, actul care a fost semnat în urmă cu un an, atunci când 200 de state, inclusiv România, și-au luat angajamentul de a reduce emisiile de carbon până în 2030, scopul final fiind limitarea creșterii temperaturii medii globale sub 2 grade Celsius față de nivelul din perioada pre-industrială.

Potrivit prevederilor acordului, fiecare țară trebuie să conceapă un plan climatic de măsuri concrete, pe care să îl revizuiască la fiecare cinci ani.

Culoarea în care Kate Middleton nu va mai fi văzută vreodată. Motivul e clar pentru toată…

H&M a raportat cel mai scăzut profit din ultimii 16 ani, în România vânzările au crescut…

România și-a asumat reducerea cu 43% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 față de 2005, în sectoare precum transport, agricultură, construcții și gestiunea emisiilor din deșeuri.

Acordul de la Paris a fost ratificat până acum de 72 de țări, care reprezintă 56,75% din emisiile la nivel mondial de gaze cu efect de seră. Uniunea Europeană este responsabilă de aproximativ 12% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

Se vorbește mult în jurul acestui acord despre eficiență energetică, surse de energie regenerabilă, dar nu auzim mare lucru despre industria textilă, care contribuie enorm la încălzirea climei și care s-a transformat în ultimii ani într-o manie globală, denumită fast fashion, după modelul fast food.

Paradoxul lui Trump

Deja știm că noul președinte al SUA crede că schimbările climatice nu sunt altceva decât ”o țeapă” și ”o formă foarte, foarte scumpă de taxare”. În timpul campaniei prezidențiale, Donald Trump a spus că va anula acordul climatic de la Paris, pe care SUA l-au ratificat recent și care necesită o perioada de 3 ani pentru a putea fi ”părăsit”.

Trump a spus că nu va mai finanța țările în curs de dezvoltare în lupta contra schimbărilor climatice și că va interveni în ceea ce privește finanțarea energiilor regenerabile. Chiar dacă retragerea SUA din Acordul de la Paris ar lua foarte mult timp, Donald Trump oricum poate elimina agențiile federale care fac eforturi pentru o societate ”mai verde”.

De aceea este mai important ca niciodată ca accentul să cadă pe ceva precum moda. S-ar putea să fie, așa cum a evidențiat Fastcoexist, unul dintre puținele ”câmpuri de luptă” pe care se poate lupta în administrația Trump.

Dezastrul pe repede-înainte

Industria modei este un lanț complicat, compus din materii prime, producție, fabricarea textilelor, croirea hainelor, livrarea, vânzarea, folosirea și, în final, aruncarea acestora.

”Industria hainelor este al doilea cel mai mare poluator din lume, după industria petrolului”, au declarat reprezentanții retailerulului de lux Eileen Fisher.

Este cert că amprenta de carbon a industriei modei este enormă, datorită poluanților – pesticide folosite în cultivarea bumbacului, pigmenți toxici folosiți în procesul de fabricare și cantitățile uriașe de deșeuri lăsate de hainele aruncate, dar și din cauza numeroaselor resurse naturale folosite în lanțul de producție.

Deși bumbacul ar părea o alegere ideală, sunt necesari peste 2,200 de litri de apă pentru fabricarea unui tricou și a unei perechi de blugi, potrivit Ecowatch. Pe de altă parte, fibrele sintetice precum poliesterul (bazat pe petrol) dăunează mediului, deși nu necesită atât de multă apă.

Vopsirea țesăturilor nu face decât să înrăutățească lucrurile, iar efectele asupra mediului continuă. Atunci când ne spălăm hainele, fibrele de plastic ajung în oceane, râuri, lacuri, intrând apoi în corpurile peștilor și ulterior, în ale noastre.

În contextul globalizării – călătoriile din jurul lumii se fac cu nave mari alimentate de combustibili fosili pentru a livra hainele la timp – toată această industrie nu pare decât un imens haos, pe modul repede-înainte.

Exploatarea forței de muncă ieftine

Rapiditatea acestui proces este posibilă datorită exploatării tot mai mari a forței de muncă din țările sărace. Companiile de îmbrăcăminte din SUA și Europa și-au externalizat munca mai dificilă către țările cu standarde joase de muncă și reglementări de mediu aproape inexistente, unde cărbunele este principala sursă de energie.

Un efect îngrijorător este acela că, doar în Statele Unite au dispărut 800.000 de locuri de muncă din domeniu. Aceste slujbe se fac acum în țări precum Bangladesh, Vietnam sau India, unde mare parte din forța de muncă nu primește un salariu decent.

Majoritatea angajaților din industria îmbrăcămintei din Bangladesh câștigă mult sub ceea ce este considerat salariul minim necesar pentru a acoperi costurile legate de locuință, hrană, educație și sănătate.

Soluția – învățați să vă prețuiți cu adevărat hainele, nu doar să le consumați

Reclamele din industria modei consumă anual 500 de miliarde de dolari. Momentan, nu există nicio organizație majoră dedicată educării consumatorilor în ceea ce privește obiceiurile acestora. Combinat cu influența bloggerilor de modă și epoca Instagram, supraconsumul și moda rapidă au devenit un fenomen global.

Cererea ridicată pentru haine ieftine și livrate rapid a apărut relativ ușor în aceste condiții. Industria produce la nivel mondial 150 de miliarde de obiecte de îmbrăcăminte anual, echivalentul a 20 de articole noi de îmbrăcăminte pentru fiecare locuitor al planetei.

Problema principală este că oamenii nu realizează impactul asupra mediului. Pur și simplu nu își mai păstrează hainele, ci le folosesc precum hrana, PET-urile sau pungile de plastic. În fiecare an, cantitatea de haine aruncate ar fi suficientă pentru a reînnoi garderoba fiecărei persoane din lume.

Dacă ne uităm la imaginea de ansamblu, înainte ca liderii lumii să facă ceva în legătură cu asta, am putea să ne gândim că ar fi mai bine să investim în piese clasice și de calitate care nu se vor deteriora pe măsură ce trece timpul, haine care ne reprezintă cu adevărat.

Și în acest caz se aplică principiul ”mai puțin este mai mult”. Chiar și Vivienne Westwood, legendarul designer de modă, sfătuiește oamenii să ”cumpere mai puțin, să aleagă înțelept și să aibă grijă ca hainele să fie durabile”.

Acesta ar fi primul pas către încetinirea maniei globale și a apetitului în ceea ce privește moda.