Intrat pe piața din România în 2007, postul Kanal D a ajuns acum pe locul al doilea în topul televiziunilor din țara noastră în ceea ce privește audiențele în Prime-Time la nivel național, dar și al publicului de la orașe. Cât de mult au contat serialele turcești în propulsare postului în rândul celor preferate de telespectator, ce impact a avut criza economică asupra televiziunii și cum a ajuns Haluk Kurçer, după 30 de ani experiență bancară, să conducă un post de televiune în România, aflați dintr-un interviu acordat Vocea.biz.
De două decenii, Haluk Kurçer locuiește în România. A ajuns în țara noastră la câțiva ani după Revoluția din 1988, într-o iarnă geroasă. „Era foarte frig și multă zăpadă pe străzi. Totul era gri și, recunosc, a fost un pic demoralizator pentru mine”, mărturisește el acum.
Cu o experiență solidă în domeniul bancar, sarcina lui Kurçer a fost atunci să construiască în țara noastră, de la zero, Demir Bank.
„Am construit acea instituție de la zero, m-am ocupat de obținerea autorizațiilor, de găsirea unui sediu și de angajări, de tot ce înseamnă o instituție bancară. Nu a fost ușor, dar am reușit și a fost una dintre băncile de succes din România”, a povestit el pentru Vocea.biz.
A repetat, mai târziu, experiența în Bulgaria, unde a locuit doi ani, apoi a revenit în România ca manager al unei instituții financiare. Un telefon primit în 2007 de la Aydin Dogan avea, însă, să-i schimbe total traseul profesional.
„Mi-a spus că dorește să deschidă un post de televiziune în România și că are nevoie de mine. I-am spus Domnule, dar nu știu nimic despre televiziune. Eu vin din sectorul bancar, deci dacă vă pot ajuta cu expertiza pe partea financiară, cu plăcere!. Dar el a zis Nu, nu! Vreau ca tu să fii managerul!”, a rememorat el.
Nu a stat foarte mult pe gânduri. S-a alăturat echipei Kanal D, alături de care care sărbătorește acum zece ani de existență pe piața media din România, dar și urcarea pe locul doi în topul celor mai urmărite televiziuni în Prime-Time, la nivel național.
Redăm în continuare interviul integral acordat de Haluk Kurçer, președintele executiv al Kanal D pentru Vocea.biz:
Sunteți în România de 20 de ani. Aș dori să facem o călătorie în timp și să vă întreb ce știați despre România înainte de a veni aici?
Sunt mai bine de 20 de ani de când am venit în România. Prima dată am venit în decembrie 1996 și îmi amintesc că era iarnă, era foarte frig și multă zăpadă pe străzi. Totul era gri și, recunosc, a fost un pic demoralizator pentru mine. Dar apoi am început să cunosc oamenii, am aflat destul de repede că românii sunt prietenoși, open minded, dornici să pună umărul la dezvoltarea acestei țări. Știam despre România că este o fostă țară comunistă, situată în vestul Turciei, lângă Bulgaria. Văzusem la televizor ce s-a întâmplat în ’89 și în anii ce au urmat, dar nu știam cum funcționează sistemul. Acum 20 de ani lucrurile erau foarte diferite comparativ cu prezentul. Îmi amintesc că nu era niciun supermarket deschis sâmbăta după ora prânzului și duminica, deschise erau doar micile magazine. Totul era altfel, dar oamenii erau la fel de drăguți și deschiși ca acum. În ultimii 20 de ani lucrurile s-au schimbat radical în bine. Au început să apară investițiile străine, băncile și-au deschis sucursale, s-a dezvoltat sectorul imobiliar. Eu am venit în România pentru a pune bazele unei instituții bancare și urmăream atent evoluția economică. Ceea ce m-a ținut aici au fost oamenii. Acum mă simt aici ca acasă, nu mă simt ca un străin.
V-ați mutat aici împreună cu familia?
Nu știam ce voi găsi aici, așa că am venit singur. Membrii familiei mele, soția și cele două fiice, au venit de câteva ori în 1996 și 1997, de sărbători. Fiicele mele erau, însă, mici, erau la școala gimnazială și nu era ușor să le aduc în România. Împreună, ca familie, am decis ca soția și fiicele să rămână, deci, în Turcia, să își termine acolo studiile. Acum sunt mari, căsătorite. Fiica mea cea mare locuiește în Marea Britanie, iar cea mică în Canada. Soția mea face naveta între Canada și Istanbul. Vine ocazional și în România, dar nu stă mult pentru că îi lipsesc prietenii și mediul relațional. Dar îi place România.
Ați venit aici, deci, pentru a lucra în mediul bancar?
Am venit în România pentru a pune bazele unei bănci care s-a numit Demir Bank. Am construit acea instituție de la zero, m-am ocupat de obținerea autorizațiilor, de găsirea unui sediu și de angajări, de tot ce înseamnă o instituție bancară. Nu a fost ușor, dar am reușit și a fost una dintre băncile de succes din România. Am pus bazele acestei instituții împreună cu un prieten care a rămas, de asemenea, în România și care se ocupă în continuare de afaceri aici. Acea perioadă a fost pentru mine specială. Am format foarte mulți oameni de care sunt mândru pentru că ei sunt acum oameni de succes, cu un cuvânt greu de spus în sectorul financiar sau ca directori generali în diverse companii. Instituția a funcționat până în 2000, când a fost preluată de UniCredit. La acel moment, echipa de management a Demir Bank a fost păstrată; eu am mai rămas la conducere pentru mai bine de doi ani, apoi am acceptat o altă provocare și m-am mutat în Bulgaria, pentru încă doi ani.
După zece ani de performanță în sectorul bancar, ați decis să construiți ceva nou…
În sistemul bancar am activat 30 de ani. Am lucrat pentru cele mai mari bănci din Turcia. Am părăsit acest domeniu în 2007, când m-am alăturat Kanal D.
Cum ați luat decizia de a lucra în industria media?
Acționarul principal al Demir Bank din Bulgaria era Aydin Dogan, alături de care, în cei doi ani cât am lucrat împreună, am stabilit o relație profesională foarte bun. Domnia sa a apreciat capabilitățile mele manageriale, capacitatea de a conduce o instituție bancară de succes. Drumurile noastre s-au separat, însă, pentru o perioadă, pentru că am decis să accept postul de manager al unei alte instituții financiare din România. Mi-a plăcut această țară și mi-am dorit să mă întorc aici. Așadar, în 2007, domnul Dogan m-a sunat spunându-mi că trebuie neapărat să vorbim. Mi-a spus că dorește să deschidă un post de televiziune în România și că are nevoie de mine. I-am spus Domnule, dar nu știu nimic despre televiziune. Eu vin din sectorul bancar, deci dacă vă pot ajuta cu expertiza pe partea financiară, cu plăcere!. Dar el a zis Nu, nu! Vreau ca tu să fii managerul! Te rog să accepți să te alături companiei ca membru în Board. Inițial, am acceptat pentru că domnul Dogan ocupă un loc special în sufletul și cariera mea.
Când m-am alăturat echipei Kanal D, toți s-au uitat ciudat la mine, pentru că eram tipul străin care a lucrat în domeniul bancar și care nu știe nimic despre televiziune. Sigur, așa era. Probabil că și eu aș fi privit lucrurile la fel dacă eram în locul lor. Dar am învățat repede. Cred cu tărie că orice companie, indiferent de industrie, se bazează pe două componente importante: managementul și lucrul în echipă. Stăpâneam partea de management și tot ce ține de spectrul financiar, dar am învățat și care este specificul industriei media, cum funcționează sistemul, care sunt pașii spre succes.
După ani de muncă susținută, acum rezultatele se văd în poziția și succesul pe care Kanal D le înregistrează pe piața media din România. Ele sunt rezultatul unei echipe solide și determinate. Am învățat împreună în toți acești ani, formăm un corp comun și nu pot spune „eu și echipa mea”, ci „noi, echipa”.
Cum era piața media când s-a înființat Kanal D în România?
Nu am fost parte din echipă când s-a înființat, efectiv, compania. În noiembrie 2007, când m-am alăturat acesteia, Kanal D exista deja, emitea, iar 2007 și 2008 au fost ani buni din punct de vedere financiar. Din al treilea trimestru al anului 2008, au început să vină semnalele cu privire la iminenta criză financiară mondială. Eram de doi ani pe piață când a venit criza și pe noi ne-a afectat destul de puternic. În industria media schimbările nu se pot implementa la fel de rapid ca în alte zone de business. În televiziune este nevoie de răbdare, iar publicul are nevoie de timp de fidelizare. Prin urmare, creșterea este lentă. Chiar dacă ai cele mai bune emisiuni, audiența nu se formează imediat.
În 2008, am intrat în forță pe piață cu emisiuni bune și publicul Kanal D s-a format destul de repede, dar nu în număr suficient de mare. Piața media era la apogeu, undeva la peste 337 de milioane de euro. În prezent, ea se situează în jurul valorii de 210 milioane de euro.
Criza care a debutat la sfârșitul anului 2008 și care s-a accentuat în 2009 a fost resimțită de toată lumea, iar pentru Kanal D a fost cea mai grea perioadă. A fost foarte greu. Problemele apărute în 2009 au continuat și în 2010, iar la finalul acelui an am luat câteva decizii radicale de management. Din 2011, am început să le implementăm, să reducem costurile și să schimbăm structura organizațională a companiei. Criza ne-a ajutat să conlucrăm mai bine ca echipă. Din punct de vedere financiar, Kanal D a început să se redreseze în 2012, iar creșterea a continuat și în următorii ani. Anul 2016 a fost pentru noi unul grozav, primul în care am înregistrat atât profit, cât și performanțe extraordinare, precum și poziționarea pe locul secund în topul televiziunilor din România.
În toți acești ani dificili pentru Kanal D, v-ați gândit vreodată să renunțați?
Niciodată. Cred că dacă ești consecvent, determinat și bun manager, poți găsi calea spre succes. Am un moral foarte bun, muncesc multe ore pe zi, am alături o echipă pe care mă bazez. Nu m-am gândit niciodată să renunț, nici chiar când vremurile au fost mai dificile. Nu pot spune că am condus vreodată în viața mea un business care nu a fost de succes.
Aș vrea să vorbim puțin despre serialele turcești, care acum înregistrează audiențe ridicate. Cum v-ați dat seama că vor avea succes la publicul din țara noastră?
În televiziune nu există o rețetă. Trebuie să încerci lucruri noi, să oferi publicului alternative, să afli ce îi place. În România, în momentul lansării Kanal D erau foarte populare telenovelele sud-americane. Noi ne-am gândit să prezentăm românilor și serialele turcești, care aveau succes în întreaga lume. Primul serial pe care l-am avut a fost „1001 nopți”, o producție care a înregistrat audiențe uriașe. Asta ne-a încurajat să continuăm să achiziționăm și să difuzăm cele mai bune seriale turcești. Nu toate serialele produse în Turcia, însă, pot avea succes și în România. De aceea, suntem foarte atenți în selectarea lor, ținem cont de specificul țării și de nevoile publicului nostru,
Sunt scumpe acește seriale?
La început, prețul de achiziție era mic. Acum, costurile au crescut semnificativ; popularitatea serialelor turcești a crescut la nivel mondial, iar costul de producție al acestora este și el foarte mare.
Referitor la producțiile interne, ce ne puteți spune despre costuri?
Nu facem rabat de la calitate și asta se vede în cotele de audiență și în poziționarea pe piață, dar și în costuri. Serialele pe care le difuzăm acum sunt scumpe și la fel și producțiile interne. De exemplu, cel mai nou și de succes proiect al nostru, „Bravo, ai stil”, ajuns acum la cel de-al doilea sezon, este un program costisitor. Am investit în platou, în decoruri și într-o echipă foarte mare care asigură succesul acestui show. Aproximativ 80% din emisia noastră constă în producții interne.
Competitorii Kanal D au în multe emisiuni de tip talent-show. Vă gândiți să faceți o astfel de emisiune?
Nu suntem interesați de așa ceva. În prezent, există trei televiziuni pe piața din România care contează. Dacă două dintre ele furnizează același tip de programe, de ce am face și noi, aici, la Kanal D, același lucru? Kanald vrea să ofere alternative publicului. Nu dorim să copiem pe nimeni. Kanal D are echipă mare, creativă, capabilă să creeze producții originale.
Există voci care cataloghează Kanal D drept o televiziune de tip tabloid. Ce părere aveți despre asta?
Cred că ar trebui să se uite mai atent la grila noastră de programe. Dimineața difuzăm seriale, avem la prânz un buletin de știri, apoi telespectatorii urmăresc „Te vreau lângă mine”, care este un show matrimonial de după-amiază, cu cote de audiență foarte mari, urmat de „Teo Show”, o emisiune de divertisment. După „Teo Show” se difuzează „Bravo, ai stil!”, iar în Prime Time avem „Știrile Kanal D” și serialul turcesc. Singura emisiune care ar putea să se încadreze la genul tabloid este „WOWBiz”, însă producția este un late night show cu invitați celebri, subiecte în exclusivitate, dar și cazuri sociale emoționante.
În Prime Time, telespectatorii mai pot urmări „Sabbagh în acțiune”, o emisiune de investigație și „Asta-i România!”, un program de reportaje care reflectă autenticitatea, cultura și tradițiile acestei țări. Un alt program de succes este „Vacanța Mare”, care este un sitcom. Și, bineînțeles, emisiunea-concurs „Roata Norocului”, un quizz show cu o importantă componentă de entertainment. Consider că nu suntem o televiziune de tip tabloid, pentru că din zeci, sute de ore de emisie săptămânal, partea de tabloid, „WOWBiz”, ocupă doar opt ore. Într-adevăr, tabloidul se găsește în business-ul nostru de online prin site-ul wowbiz.ro. Dar în portofoliul nostru mai avem și kanald.ro, kfetele.ro și stirilekanald.ro.
Anul acesta sărbătoriți 10 ani de prezență a Kanal D în România. Pregătiți ceva special cu această ocazie?
Pregătim surprize pentru telespectatorii noștri. Considerăm că cel mai bine ne răsplătim publicul prin ceea ce îi oferim pe micul ecran în fiecare zi, prin producții de calitate și prin seriozitatea noastră.
Multe televiziuni din România sunt poziționate de o parte sau alta a spectrului politic. Kanal D are o astfel de poziționare?
Suntem o televiziune onestă și echidistantă, nu ne-am implicat politic în niciun fel. Noi ne poziționăm de partea telespectatorului.
Dar a încercat cineva, de-a lungul anilor, să vă solicite vreun favor?
Niciodată. Toată lumea știe că nu suntem un post TV care să susțină o tabără sau alta. Furnizăm informațiile așa cum sunt, bune sau rele, indiferent de cine le generează.
Au Kanal D România și Kanal D Turcia strategii similare?
Strategia noastră, în ambele țări, se bazează pe echidistanță politică și imparțialitate. Referitor la grila de programe, există similarități în ceea ce privește tipul de emisiuni, dar conținutul este diferit în funcție de specificul local. Kanal D România lucrează cu români, pentru români.
După toți acești ani, care a fost cea mai mare provocare pentru dvs. la conducerea Kanal D?
Cea mai mare provocare a fost atingerea cotei de piață pe care o avem astăzi, a poziționării în topul preferințelor telespectatorilor. Puțini au crezut că va fi posibil. Dar am perseverat, ne-am stabili scopuri precise, chiar dacă păreau irealizabile. Am crezut tot timpul în această companie și în echipa mea și am reușit. Acum, publicul nostru așteaptă mai mult de la noi și asta este noua noastră provocare.
Acum targetați, înțeleg, prima poziție?
Da, nu cred că suntem departe.
Când credeți că veți ajunge acolo? Anul acesta, anul viitor?
Nu pot da un astfel de termen, pentru că e mult de muncă. Sigur, ne dorim să fim pe locul întâi și cu toții credem că putem ajunge acolo. Suntem pe drumul cel bun și suntem determinați în acest sens.
Care a fost cel mai frumos moment trăit la Kanal D?
Pentru mine, personal, sunt câteva momente importante. Cel mai frumos moment a fost crearea brandului „WOWBiz”, atât publicația, cât și emisiunea. Mai ales că acest nou brand s-a născut repede, din nevoia de a umple golul lăsat de plecarea „Cancan TV” de la Kanal D, emisiune pe care am luat-o de la audiențe foarte mici și am adus-o pe primul loc. A fost o mare provocare, proiectul s-a făcut de la zero – atât publicația wowbiz.ro, care să furnizeze conținut, cât și late-night show-ul cu același nume, într-un timp foarte scurt. Am crezut în aceste două proiecte și am fost foarte bucuros când am văzut că au mare succes la public.
Credeți că online-ul reprezintă o competiție serioasă pentru televiziune?
Televiziunea este încă în topul preferințelor de consum. Nu știu ce se va întâmpla în viitor. Poate peste câțiva ani internetul îi va lua locul, însă nu va fi foarte curând.
Dacă v-ați putea întoarce în timp, ați mai accepta provocarea de a activa într-o industrie complet nouă pregătirii dvs.?
Cu siguranță da! Îmi place să lucrez în acest mediu, îmi plac provocările acestei industrii. În prezent, nu vreau să fac altceva. Dar, sigur, suntem oameni și nu poți ști niciodată ce se poate întâmpla. Ce știu, însă, este că nu am de gând să mă pensionez. Am 60 de ani, dar mă simt foarte plin de energie și simt că pot munci încă mulți ani de acum înainte. Dacă mă întrebați dacă aș putea să mă alături unei industrii noi, sigur că aș putea! Am crezut întotdeauna că poți performa în orice industrie cu echipa potrivită și cu abilități de management.
Spuneați că nu aveți de gând să vă retrageți. Totuși, intenționați, la un moment dat, să vă întoarceți în Turcia?
Este o întrebare la care îmi este greu să răspund. Îmi place România, sunt foarte fericit aici și nimic nu mă împinge să îmi doresc să mă întorc în Turcia. Îmi place și Turcia, e țara mea natală. Chiar nu pot spune clar unde aș dori să stau. Oricum, retragerea nu este o opțiune pentru mine, în acest moment, mă bucur că pot face ceea ce-mi place.
Dar nu există și ceva care să vă deranjeze aici?
Nu. Problemele pe care le văd în România, le văd și în Turcia, dar le remarc și în alte țări europene. Nu există o țară în care toate lucrurile sunt perfecte. Dar ador spiritul României.