Fostul premier Emil Boc a fost audiat, joi, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), în dosarul licenţelor Microsoft. El a dat declaraţii în calitate de martor, iar la ieşire a precizat că a oferit instanţei informaţii despre discuţiile din Guvern.
Boc susţine că ”exista riscul iminent al blocării procesului educaţional ca urmare a situaţiei juridice” a acestor licenţe, dar şi că ”un ministru nu ia decizii decât după ce are un fundament de legalitate din partea serviciilor de legalitate”.
Fostul premier Emil Boc a fost audiat, joi, la ICCJ, în calitate de martor în dosarul licenţelor Microsoft.
La ieşirea din sediul instanţei, Boc a afirmat că a oferit detalii despre discuţiile pe care le-au avut în Guvern.
”Exista riscul iminent al blocării procesului educaţional ca urmare a situaţiei juridice a acestei licenţe. Am prezentat instanţei tot ceea ce am ştiut în legătură cu discuţiile din Guvern şi au fost mai mult discuţii tehnice pornind de la specificul juridic al notei care este un act juridic diferit decât o Ordonanţă sau o Hortărâre de Guvern. Am precizat faptul că discuţiile pot fi găsite pe stenograma din Guvern”, a spus Emil Boc la ieşirea din sediul ICCJ.
Întrebat dacă avea informaţii că sunt ilegalităţi în contracul respectiv, Boc a declarat: ”Contracul nu se încheie de către Guvern, ci de către ministere. Eu consider că un ministru nu ia decizii decât după ce are un fundament de legalitate din partea serviciilor de legalitate. Din câte ştiu, Ministerul Comunicaţiilor a asigurat caracterul de legalitate. Ministrul nu este jurist şi nu este obligat să cunoască toate detaliie din actele normative”.
În 13 septembrie 2017, fostul ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei Valerian Vreme a fost trimis în judecată,sub acuzaţia de abuz în serviciu, în dosarul Microsoft. Potrivit procurorilor DNA, în perioada septembrie 2010 – februarie 2012, Valerian Vreme, în calitate de ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a încheiat, fără organizarea unei licitaţii publice, cu D.Con-Net AG, lider al unei asocieri de firme, un contract care avea ca obiect închirierea, pe o durată de 16 luni şi 13 zile, cu opţiune de cumpărare, a drepturilor neexclusive de utilizare a produselor software Microsoft în şcoli. Acest lucru s-a întâmplat în condiţiile în care Acordul-cadru de furnizare nr. 32/12.08.2009 nu permitea încheierea unui astfel de contract subsecvent. D.Con-Net AG a achiziţionat licenţele respective la preţul de 2.612.805 euro. Ulterior, în acelaşi context, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a achitat către D.Con-Net AG suma totală de 13.904.599 de euro. “Prin acest demers s-a cauzat, pe de o parte – un prejudiciu Ministerului Comunicaţiei şi Tehnologiei Informaţiei, în valoare totală de 11.291.794 euro, iar pe de altă parte – un folos patrimonial necuvenit, în acelaşi cuantum, în favoarea D.Con-Net AG”, anunţau procurorii.
Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.