Dragnea, la ieşirea de la ICCJ: Am afirmat cu tărie nevinovăţia mea

ICCJ a amânat pentru 29 mai pronunţarea în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, în care DNA a cerut condamnarea lui Dragnea la 7 ani şi jumătate de închisoare, transmite News.ro.

UPDATE 15.58 Dragnea, la ieşirea de la ICCJ: Am afirmat cu tărie nevinovăţia mea

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a afirmat, marţi, la ieşirea din sediul Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), că şi-a afirmat ”cu tărie” nevinovăţia pentru că nu a comis niciuna dintre faptele ”pe care DNA le-a aruncat în rechizitoriu”. Întrebat ce părere are despre pedeapsa de 7 ani şi jumătate de închisoare solicitată de procurori, Dragnea a spus: ” DNA-ul pentru mine vrea pe viaţă”.

Liviu Dragnea a ieşit, marţi, după aproape şase ore, din sediul ICCJ unde s-a judecat ultimul termen în dosarul angajărilor fictive la DGASPC Teleorman.

Preşedinta ICCJ răspunde acuzaţiilor lui Livu Dragnea: La Înalta Curte se respectă legea şi în ţara…

Boc, audiat la ICCJ în dosarul licenţelor Microsoft: Am prezentat instanţei tot ceea ce am ştiut…

”Pentru noi cei care suntem târâţi în aceast proces este o experienţă de viaţă pe care nu şi-o doreşte nimeni şi pe care nu o doreşti nici la duşmani. Sunt oameni care au fost acolo în sală care au vieţile distruse, care au psihicul distrus”, a spus Liviu Dragnea.

Întrebat dacă are conştiinţa împăcată, Dragnea a spus: ”Am afirmat cu tărie nevinovăţia mea, nu am comis absolut niciuna dintre presupusele fapte pe are DNA le-a aruncat în rechizitoriu”.

Răspunzând unei întrebări referitoare la posibilitatea de a presta muncă în folosul comunităţii, Dragnea a precizat: ”În ceea ce priveşte munca în folosul comunităţii eu am fost foarte clar: Sper să nu se ajungă acolo, am solicitat achitare şi am mai spus că eu muncesc în folosul comunităţii de peste 20 de ani de zile”.

Când i s-a atras atenţia că personajele cheie din dosar şi-au recunoscut faptele, Dragnea a spus că este posibil ca asupra acestora să se fi făcut presiuni.

”Ăsta era subiectul? Că au recunoscut? Eu am avut trei acuzaţii care au fost demontate – la şedinţa trecută – chiar de către cele care m-au introdus în dosar”, a mai spus Liviu Dragnea.

Înntrebat ce părere are despre pedeapsa de 7 ani şi jumătate pe care procurorii DNA o cer pentru el în acest dosar, liderul PSD a spus că DNA ar cere ”pe viaţă” pentru el şi alţi lideri politici.

”DNA-ul pentru mine vrea pe viaţă, pentru mine şi pentru alţi lideri politici. Se doreşte să se continue cu aceste abuzuri, cu această justiţie făcută cu probe contrafăcute, cu ameninţări şi cu înscenări. Despre asta este vorba. Aşa cum am spus prea devreme, până la urmă instanţa decide”, a mai spus Liviu Dragnea.

UPDATE 14.06: ICCJ a amânat pentru 29 mai pronunţarea în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, în care DNA a cerut condamnarea lui Dragnea la 7 ani şi jumătate de închisoare.

La termenul de marţi, DNA a cerut pentru Liviu Dragnea o pedeapsă de 7 ani şi 6 luni pentru instigare la abuz în serviciu şi o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni pentru instigare la fals intelectual. De asemenea, procurorii au cerut anularea suspendării condamnării de 2 ani din dosarul Referendumul.

În cazul fostei soţii a lui Dragnea, Bombonica Prodana, procurorii au cerut suspendarea procesului, având în vedere că aceasta şi-a achitat partea de prejudiciu.

De altfel, avocatul Bombonicăi Prodana a şi scris pe Facebook marţi: “A sosit raspunsul pe protocolul cu SRI. Si vreo 47 de DVD-uri”

Şi tot el a afirmat că “instanţele nu mai pot condamna pentru abuz în serviciu cât timp nu se instituie legislativ un prag valoric”, invocând decizia CCR tocmai în legătură cu acest dosar.

“Asta pentru cine spunea că prin achitarea prejudiciului am recunoscut fapta (a noastră şi a altora)”, conchide el.

“Omisiunea legiuitorului României de a pune de acord prevederile abuzului in serviciu, în termenul de 45 de zile prevăzut de art. 147 alin. 1 din Constituţie, cu deciziile Curţii Constituţionale de admitere a unor excepţii de neconstituţionalitate care privesc acest articol de lege, are ca efect direct şi de neînlăturat lipsa de certitudine cu privire la existenţa normei de incriminare, respectiv INCERTITUDINEA legii penale”, mai argumentează el.

„Cererea constă în a se transmite o adresă către Parchet prin care să se solicite în ce a constat cooperarea între cele două instituţii, SRI şi DNA, în instrumentarea acestui dosar. Am depus şi un document, o adresă din timpul urmăririi penale către serviciul tehnic, care precizează că în cauză beneficiar secundar este o unitate militară a SRI. Solcităm să cereţi DNA şi SRI în ce a constat cooperarea pe timpul derulării acestui dosar”, a spus atunci avocatul Floarei Alesu, în cadrul procesului.

La rândul său, avocatul fostei soţii a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, a susţinut cererea.

Procurorul DNA a afirmat, însă, că cererea are termeni foarte vagi, în condiţiile în care nu au fost precizate probele care ar fi fost afectate.

Avocatul fostei directoare a DGASPC Teleorman a răspuns că exact aceste aspecte vrea să le afle.

„Nu cred că am fost de neînţeles. Mi se reproşează că nu am indicat în complet anumite mijloace de probă care ar fi fost afectate. Păi eu chiar asta vreau să aflu, acesta este temeiul cererii. Trebuie să ştim toţi din această sală şi nu numai care au fost modalităţile în care s-au administrat probele. Un procuror care abdigă de la principiile sale şi dă relevanţă acestui protocol nu poate face urmărirea legal”, a susţinut avocatul.

Instanţa a admis cererea.

Precedenta şedinţă s-a desfăşurat în absenţa şefului Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, care se află miercuri şi joi într-o vizită oficială în Israel.

Liviu Dragnea, acuzat că ar fi intervenit pentru angajarea la DGASPC Teleorman şi menţinerea în funcţie a două angajate care lucrau de fapt la PSD, a fost audiat la instanţa supremă, în 21 martie, timp de aproximativ două ore şi a susţinut că fostul director executiv al Direcţiei Floarea Alesu, dar nici altcineva, nu l-a informat vreodată că cele două angajate nu ar merge la serviciu şi că ar încasa salariul fără să muncească. El a negat, de asemenea, că ar fi discutat cu Floarea Alesu despre organigrama DGASPC, spunând că organigrama şi rectificările bugetare ale instituţiei aveau proceduri riguroase, iar competenţa era a Consiliului Director.

Liderul PSD a mai spus că din cei aproape 2.000 de oameni angajaţi în instituţiile subordonate Consiliului Judeţean Teleorman foarte mulţi erau din cadrul PSD şi de la alte partide politice, iar atunci se întreabă firesc dacă ar fi trebuit să se intereseze de fiecare angajat membru PSD dacă merge la serviciu: “Eu mă întreb firesc – ar fi trebuit să mă interesez de fiecare angajat membru PSD dacă merge la serviciu? Eu nu merg nici acum în fiecare zi la sediul de partid. Nici atunci. Eu ajungeam la sediul de partid cam la două săptămâni. Au fost perioade în care nu ajungea niciunul câte o lună. Când noi aveam Birou Permanent judeţean însemna că veaneau toţi membrii, şoferii, primarii, consilieri judeţeni, multă lume”.

Liviu Dragnea a fost confruntat în instanţă cu fosta directoare a DGASPC Teleorman, Floarea Alesu. Ea a susţinut în faţa magistraţilor că l-a informat pe Liviu Dragnea imediat ce a aflat că cele două angajate care lucrau şi la PSD nu veneau la serviciu, la DGASPC, deşi primeau salariu, că a avut mai multe discuţii cu el despre cele două şi că liderul PSD i-ar fi spus să mai aibă răbdare pentru că situaţia se va rezolva şi să îi pună la muncă pe ceilalţi angajaţi. Liderul PSD a negat toate aceste acuzaţii, susţinând în instanţă că nu a avut nicio discuţie cu fosta directoare a DGASPC.

La finalul procesului, Dragnea a spus că încearcă să înţeleagă de ce a fost trimis în judecată fără nicio probă, ci doar în baza unor “bârfe spuse la un şpriţ” şi a susţinut că a rămas “ţinta DNA”: “Aş vrea să închei, domnule preşedinte. Aşa cum am spus de la început, am citit dosarul, rechizitoriile, declaraţiile. Încerc să înţeleg de ce am fost trimis în judecată fără nicio probă, doar pe nişte declaratii, nişte feelinguri, nişte bârfe spuse la un şpriţ. Nu am reuşit să înţeleg. Ce să mai spun, am rămas şi sunt ţinta DNA-ului”.

Procesul a durat mai bine de şapte ore, Dragnea spunându-le jurnaliştilor, la ieşire, că el a spus adevărul în instanţă şi că este obosit. La sediul instanţei supreme a fost mobilizat un număr mare de jandarmi, iar în faţa instanţei supreme s-au aflat şi protestatri #rezist.

Procesul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman, a fost reluat de la zero de către ICCJ în 3 octombrie 2017, când la instanţă a fost prezent şi liderul PSD. La sosirea la ICCJ, Dragnea a fost aşteptat de un grup de contestatari care au agitat cătuşe şi au strigat “La puşcărie!”, iar la plecare a fost aşteptat de mai multe persoane aduse de către Codrin Ştefănescu.

În acest dosar, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, fiind acuzat alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman.

Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. “În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”, susţine DNA.

Fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, este acuzată de abuz în serviciu, alături de foşti şefii din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman. Bombonica Prodana a fost pusă sub acuzare pentru că, în perioadele 3 martie – 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 – 1 august 2010, nu a sancţionat două subordonate încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, deşi ştia că nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului.

La cererea Bombonicăi Prodana, care a invocat o excepţie de neconstituţionalitate, instanţa supremă a sesizat Curtea Constituţională în privinţa definiţiei abuzului în serviciu. CCR a decis că impunerea unui prag valoric în ceea ce priveşte abuzul în serviciu este de competenţa Parlamentului, precizând că reglementarea valorii pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu este necesară pentru delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică. Ministerul Justiţiei a anunţat că, urmare a deciziei CCR, infracţiunea de abuz în serviciu urmează să fie redefinită, inclusiv prin instituirea unui prag valoric.