Curtea Constituţională dezbate astăzi sesizarea privind conflictul Guvern – Preşedinte pe tema revocării şefei DNA

Curtea Constituţională dezbate joi sesizarea Cabinetului Dăncilă privind existenţa unui conflict Guvern – Preşedinte ca urmare a respingerii cererii de revocare a şefei DNA Laura Coruţa Kovesi. Ministrul Justiţiei anunţa că va merge la şedinţă pentru a susţine punctul de vedere al Executivului, afirmând că argumentul forte pe care îl va invoca va fi “neconstituţionalitatea, comportamentul şi crearea unui blocaj instituţional între preşedintele României şi ministrul Justiţiei, parte a Guvernului în acelaşi timp”, transmite News.ro.

UPDATE 13:25 Reprezentantul Preşedinţiei: Nu poate fi vorba de un conflict constituțional

Reprezentantul Preşedinţiei la şedinţa CCR pe tema revocării şefei DNA Laura Codruţa Kovesi, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu, a invocat inadmisibilitatea sesizării Guvernului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţionlă între preşedinte şi ministrul Justiţiei ca parte a Guvernului. Ea a spus că nu poate fi vorba de un conflict juridic de natură constituţională între preşedinte, care are atribuţii explicitate în Constituţie şi ministrul Justiţiei, care îşi are atribuţiile prevăzute într-o lege.

” Simplă nominalizare a unei autorităţi publice în constituţie nu face din aceasta o autoritate care să aibă explicate atribuţiile ce i revin in textul constituţional. Din acest punct de vedere nu poate fi vorba de un conflict juridic de natură constituţională între preşedintele României care are atribuţii explicitate in Constituţie şi ministrul justiţiei care îşi are atribuţiile prevăzute într-o lege”, a declarat Simina Tănăsescu.

Şeful Departamentului de Luptă Antifraudă Marius Vartic vrea să revină la DNA

Procurorul Adina Florea, propusă de ministrul Justiţiei pentru conducerea DNA, audiată joi în Secţia pentru procurori…

Ea a explicat că atunci când vorbim de autorităţi publice constituţionale în sensul jurisprudenţei dezvoltate de Curtea Constituţională, “vorbim de acele autorităţi care îşi au atribuţiile explicitate in textul constituţional”, pentru a putea vorbi de un conflict juridic de natură constituţională.

“Ministrul justiţiei este un înalt demnitar al statului român. Este conducătorul unui minister, parte componentă a guvernului care e un organ colectiv. Autoritatea de rang constituţional care îşi are atribuţiile explicitate in Constituţie rămâne guvernul, nu ministerul justiţiei şi nu ministru justiţiei. El este o autoritate publică, neindoit, dar nu o autoritate publică de rang constituţional”, a explicat consilierul prezidenţial.

“Nu are cum să existe conflict juridic de natură constituţională nici pe capătul de cerere subsidiară pentru că între preşedintele României şi guvernul României în speţa aceasta nu există raport juridic, nu s a întâmplat nimic între şeful statului şi guvern cu privire la chestiunea în discuţie”, a mai argumentat Tănăsescu.

“Sesizarea nu vizează un conflict, pentru că nu e niciun conflict”, a conchis ea.

Tănăsescu a invocat articolul 54 alineatul 1 din Legea de organizare judiciară, care arată care sunt atribuţiile fiecăreia dintre cele trei autorităţi implicate în această procedură.

‘Ministrul a realizat o propunere, Consiliul superior al magistraturii a vizat, preşedintele a dat un răspuns. Fiecare dintre cele trei autorităţi s a manifestat în limitele atribuţiilor stabilite prin art 54 alin 1″, a adăugat ea.

În opinia reprezentantului Preşedinţiei, “preşedintele a răspuns printr-un act administrativ, chiar dacă nu e decret e un act administrativ care este cenzurabil in contenciosul administrativ”.

“Cu ocazia cenzurării in contencios administrativ a acestui act poate fi cenzurat şi actul premergător, acela declanşator al propunerii, propunerea altfel, în sine, ea nici nefiind un act administrativ, neputând fi cenzurată în faţa instanţelor ci putând fi atacată doar împreună cu actul final”, a susţinut ea.

UPDATE 13:22 Toader: Refuzul preşedintelui. exclusiv unul politic

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader, a declarat joi, în faţa judecătorilor Curţii Constituţionale unde se dezbate sesizarea privind conflictul Guvern – Preşedinte pe tema revocării şefei DNA, că refuzul lui Klaus Iohannis de a o revoca din funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pe Laura Codruţa Kovesi este unul exclusiv politic, care a dus la acest conflict de natură constituţională între cele două instituţii. Toader a afirmat că preşedintele a blocat procedura de revocare la jumătatea drumului, cu toate că, spune el, legea nu îi oferă preşedintelui posibilitatea de a accepta propunerea ministrului Justiţiei de revocare a procurorilor din funcţii de conducere, ci obligaţia, şi, în plus, Iohannis ar fi trebuit să invoce motive de nelegalitate pentru refuzul său, iar pentru asigurarea simetriei actului juridic, soluţia de refuz trebuia să se finalizeze tot printr-un decret.

„Ministrul Justiţiei are autoritate asupra procurorilor, autoritate pe care i-o oferă Constituţia, are instrumentele, criteriile de evaluare a activităţii manageriale şi celelalte criterii. Spre deosebire, preşedintele României nu are nicio autoritate asupra procurorilor şi nici instrumente de evaluare. (…) Ministrul, oricare ar fi el, are un rol major în rândul autorităţilor publice de rang constituţional. El contribuie la buna funcţionare a sistemului judiciar, la apărarea ordinii de drept şi a drepturilor cetăţeneşti”, şi-a început ministrul Justiţiei pledoaria în faţa judecătorilor CCR

Toader a explicat că preşedintele României nu are drept de veto asupra revocării din funcţii de conducere a procurorilor, iar textul de lege nu oferă acestuia posibilitatea refuzului solicitării ministrului Justiţiei, ci obligaţia.

„Ministrul Justiţiei propune, CSM dă un aviz consultativ, apoi urmează preşedintele României, care nu are drept de veto. Dacă interpretăm textele legale, într-o interpretare gramaticală, vedem că se spune că revocarea procurorului se face de preşedinte la propunerea ministrului. Este reglementată o obligaţie a preşedintelui, nu o opţiune, textul de lege nu precizează o posibilitate”, a spus Toader.

El a adăugat că preşedintele poate refuza propunerea, însă doar din motive de nelegalitate, or Klaus Iohannis a invocat „oportunitatea politică”, refuzul acestuia, spune ministrul, fiind exclusiv politic.

„În interpretarea logică a aceloraşi prevederi legale, rezultă că într-o procedură care implică mai multe autorităţi, numai una are rol decizional, celelalte fiind de natură a oferi regularitate procedurii, fără a o putea bloca. Dacă s-ar recunoaşte în această procedură competenţa preşedintelui de a bloca iniţiativa, ar lăsa fără conţinut competenţele celorlalte autorităţi. (…) Prin urmare, rolul central, decizional îi revine ministrului Justiţiei. (…) Prin analogie, dacă preşedintele României şi-ar fi exercitat refuzul de revocare prin motive de nelegalitate, i-ar fi putut cere ministrului să reexamineze. Dar nu se pune procedura nelegalităţii procedurii, pentru că preşedintele nu a invocat aşa ceva, ci a invocat oportunitatea, decizia politică”, a spus ministrul.

Toader a acuzat că Iohannis a blocat procedura de revocare, ceea ce a dus la un conflict de natură constituţională Guvern – Preşedintele, încălcându-şi rolul constituţional şi principiul de cooperare loială.

„Prin conduita sa, preşedintele a înţeles să înlăture a priori orice colaborare loială, să blocheze finalizarea procedurii de revocare. Pentru asigurarea simetriei actului juridic, preşedintele ar fi admis un decret de eliberare din funcţie. Simetria cere ca şi soluţia de refuz să se finalizat tot printr-un decret. Altcumva, preşedintele a blocat la jumătatea drumului procedura de revocare, nu a spus prin decret nu, a spus că nu este cazul prin oportunitate politică”, a mai explicat Toader.

Şedinţa de plen a Curţii Constituţionale în care va fi dezbătută “cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Ministerul Justiţiei, pe de o parte, şi preşedintele României, pe de altă parte, în principal, şi între Guvernul României şi preşedintele României, în subsidiar, cerere formulată de primul-ministru”, este programată de la ora 12.00.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a anunţat sâmbătă că va merge personal la Curtea Constituţională când se va dezbate sesizarea privind existenţa unui conflict Guvern – Preşedinte ca urmare a respingerii cererii de revocare a şefei DNA Laura Coruţa Kovesi, precizând că premierul Viorica Dăncilă i-a cerut acest lucu. El a apreciat că preşedintele Klaus Iohannis a încălcat Constituţia, aceasta fiind şi raţiunea sesizării.

Întrebat care va fi argumentul forte pe care îl va invoca, el a răspuns: “Neconstituţionalitatea, comportamentul şi crearea unui blocaj instituţional între preşedintele României, pe de o parte, ministrul Justiţiei, parte a Guvernului în acelaşi timp”.

Solcitat să precizeze dacă în opinia sa şeful statului a încălcat Constituţia şi este pasibil de suspendare, el a spus că preşedintele a încălcat Constituţia, acesta fiind şi motivul sesizării Curţii, dar niciodată deciziile Curţii Constituţionale în astfel de cazuri nu au dus la sancţionarea părţii care a generat conflictul. “Partea care sesizează CCR un conflict juridic de natură constituţională evident că are convingerea încălcării exigenţelor constituţionale de către partea pe care o reclamă. Noi venim cu argumente, Curtea va decide. Sunt 15 ani de când există competenţa Curţii de a soluţiona astfel de conflicte şi multe dintre ele au fost constatate, dar nu au dus la sancţionarea părţii care a generat conflictul. Să nu mă întrebaţi atunci de ce am solicitat, printre cele 20 de motive în cazul doamnei Kovesi încălcarea Constituţiei faptul că a provocat cele trei conflicte, din care a doua pronunţată de Curte, iar în unul, Curtea a arătat care e conduita de urmat de către DNA, pentru că acolo este vorba despre o încălcare repetitivă a Constituţiei. A fost vorba de trei conflicte, într-un termen foarte scurt, ceea ce înseamnă că avem o altă premisă, o altă ipoteză prin raportarea autorităţilor la Constituţie”, a explicat ministrul.

Ministrul Justiţiei mai spunea că el a venit cu argumente juridice pentru revocarea Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, în timp ce preşedintele Klaus Iohannis a răspuns pur politic: “Raţionamentele şi argumentele de ordin constituţional le cunosc constituţionaliştii. Eu în ceea ce fac nu încerc să conving pe x sau pe y pentru că nu-i cunosc nivelul de înţelegere. Eu am venit cu argumente juridice şi de ordin managerial, domnul preşedinte a răspuns pur politic”.

Preşedintele Klaus Iohannis spunea că nu are emoţii legat de sesizarea făcută la Curtea Constituţională în urma refuzului său de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, subliniind că nu există niciun conflict constituţional.

“Nu am emoţii, dar dacă există acest demers din partea Guvernului, aşteptăm să vedem documentul. Aşteptăm şi să vedem cum văd judecătorii Curţii Constituţionale această chestiune. Din punctul meu de vedere, nu poate fi vorba de un conflict constituţional”, afirma preşedintele Klaus Iohannis.

“După părerea mea, nu există niciun conflict şi niciun temei pentru o sesizare a CCR. În tot procedeul început de ministru cu solicitarea de revocare, solicitarea avizului CSM şi în final decizia mea, legislaţia în vigoare în materie a fost respectată sută la sută. Iar după cum cu toţii cunoaştem, legea lasă la latitudinea preşedintelui dacă acceptă sau nu acceptă această propunere de revocare. Ar fi deosebit de ciudat dacă de fiecare dată când un decident ia o decizie care nu convine unui partener sau unei instituţii să ne aflăm în faţa unui conflict constituţional. Nici vorbă de aşa ceva. Cred că putem să înţelegem că ministrul Justiţiei este personal nemulţumit că nu i s-a acceptat solicitarea, dar de aici şi până la un conflict constituţional este cale lungă”, mai spunea Iohannis, într-o altă intervenţie.

Preşedintele s-a întrebat ce ar putea judeca CCR, în condiţiile în care legea îi permite lui, ca şef al statului, să decidă pe această temă, adăugând că din punctul său de vedere, procedura a fost finalizată. “Nu există niciun conflict şi nu există absolut niciun temei pentru sesizarea Curţii Constituţionale. Ce să sesizeze sau ce să judece Curtea? Că nu am fost de acord într-o chestiune unde legea îmi spune expres că eu pot să fiu sau pot să nu fiu de acord? Sau poate Curtea să judece oportunitatea deciziei pe care am luat-o? În niciun caz. Din punctul meu de vedere, procedura s-a finalizat”, a spus Iohannis.

În 22 februarie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat declanşarea procedurilor de revocare din funcţia de procuror şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi, prezentând un raport de 36 de pagini cu 20 de puncte care prezintă 20 de “categorii de acte şi fapte” din perioada februarie 2017 – februarie 2018, pe care Toader i le impută şefei DNA.

Ministrul Justiţiei a arătat că într-un singur an au fost înregistrate trei conflicte juridice de natură constituţională în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios consituţional, iar “CCR a sancţionat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului şef al DNA”. El a susţinut că în cazul anchetei declanşate după adoptarea OUG 13 DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o are, respectiv de a aprecia oportunitatea emiterii unui act normativ, şi că prin declanşarea unei ample anchete penale, care s-a concretizat în descinderi la Ministerul Justiţiei, ridicare de acte, s-a creat o stare de tensiune şi de presiune psihică, iar Guvernul a fost blocat în activitatea de legiutor. Toader a mai susţinut că şefa DNA a continuat să încalce Constituţia prin anchetarea hotărârilor de Guvern în cazul Belina.

De asemenea, Tudorel Toader i-a mai imputat, printre altele, Laurei Codruţa Kovesi: împiedicarea aflării adevărului şi lămuririi unor aspecte de interes public, prin refuzul de a se prezenta la audierile comisiilor parlamentare de anchetă, contestarea actelor şi autorităţii Curţii Constituţionale, implicarea în anchetele altor procurori, comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar, contrar obligaţiilor de rezervă şi deontologice impuse magistraţilor, prioritizarea soluţionării dosarelor cu impact mediatic, încercarea de a obţine condamnări cu orice preţ, creşterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor DNA şi raportări eronate, tergiversarea soluţionării unor cauze, invocând dosarul Microsoft, neimplicarea în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori, falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice, lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori de la DNA Ploieşti.

În 16 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu va da curs propunerii ministrului Justiţiei de revocare a şefei DNA, spunând că motivele de revocare prezentate de ministrul Justiţiei nu au fost de natură să îl convingă.