Horodniceanu: Peste 4.000 de dosare DIICOT ar trebui închise potrivit modificărilor CPP

Daniel Horodniceanu a precizat că peste 4.000 de dosare aflate în instrumentarea procurorilor DIICOT ar trebui închise potrivit modificărilor aduse de PSD-ALDE-UDMR Codului de procedură penală. Dosarele au fost deschise in rem, adică asupra faptei.

Daniel Horodniceanu a precizat că la nivelul instituției pe care o conduce, peste 4.400 de dosare ar trebui închise potrivit noilor prevederi incluse în Codul de procedură penală.

” 4770 de dosare DIICOT vor trebui închise.  Fiecare și-a expus punctul de vedere, fiecare a spus cum ar putea fi din principiu afectați de aceste modificări,” a spus șeful DIICOT despre discuțiile cu privire la modificarea Codurilor penale.

Discuții s-au purtat și despre modul în care modificările vor afecta conlucrarea autorităților române cu partenerii săi pe linia de combatere a infracțiunilor, a mai spus Horodniceanu.

O delegaţie a Comisiei de la Veneţia se află joi şi vineri în România pentru pregătirea…

CCR a amânat pentru 25 septembrie dezbaterile asupra sesizărilor ICCJ şi ale PNL şi USR privind…

Procurorii DIICOT se ocupă de instrumentarea infracțiunilor terorismului, criminalității organizate și a celei informatice.

Potrivit modificării aduse Codului penal, procurorii vor fi obligați după un an de la deschiderea dosarelor să nominalizeze un suspect sau să închidă dosarul.

Articolul 305 alineatul 11 prevede că: ”În termen de maximum un an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru a dispune aceasta măsură, fie la clasarea cauzei.”

DIICOT nu este singura instituție care a tras un semnal de alarmă cu privire la această modificare. Și DNA a precizat că prevederea va vulnerabiliza societatea.

Procurorii au atras atenția că această prevedere nu se aplică doar la infracțiunile de corupție, ci și la infracțiuni grave, comise cu violență, cum sunt omorurile, violurile și tâlhăriile, unde strângerea de dovezi și găsirea suspecților este o acțiune anevoioasă.

“Aceste dispoziții sunt de natură să încalce prevederile constituționale referitoare la legalitatea procesului penal.  Introducerea unei limite maxime de un an, în care organele de urmărire penală sunt obligate fie să dispună începerea urmăririi penale cu privire la persoană, fie să claseze cauza, aduce o atingere gravă posibilității de a investiga infracțiunile grave, a căror complexitate nu permite strângerea tuturor probelor necesare pentru dovedirea vinovăției în acest interval.  În practica organelor judiciare există numeroase situații în care autorii unor infracțiuni extrem de grave (omor, viol, evaziune fiscală) nu au fost identificați în termen de un an de la începerea cercetărilor,” se arăta într-un comunicat al DNA.

O discuție pe modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală a avut loc la Comisia de la Veneția unde a fost prezent și Florin Iordache, și un trimis al Adminsitrației Prezidențiale. Comisia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la modificările făcute în România.