DNA, prima reacție la modificarea Codul de procedură penală: Se îngreunează anchetele penale

Vocea.biz / 22.06.2018
DNA, prima reacție la modificarea Codul de procedură penală: Se îngreunează anchetele penale

Într-un comunicat de presă, Direcția Națională Anticorupție face o scurtă evaluarea a principalelor modificări aduse Codului de procedură penală. Procurorii spun că modificările vor îngreuna ancheta penală.

Direcția Națională Anticorupție a realizat o scurtă evaluare a principalelor modificări aduse Codului de procedură penală. Procurorii avertizează că schimbările operate vor îngreuna actul de justiție.

“Ca urmare a adoptării a recentelor modificări la Codul de procedură penală – instrument esențial pe care procurorii îl au la îndemână pentru a contribui la descoperirea și tragerea la răspundere a persoanelor care comit infracțiuni – procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au realizat o evaluare a impactului pe care aceste modificări le vor avea asupra investigațiilor penale, în situația în care aceste modificări vor intra în vigoare,” se arată într-un comunicat al DNA.

Procurorii explică faptul că modificarea adusă articolul 139, alineatul (3) exclude ca mijloc de probă înregistrările făcute de terțe persoane. Practic, spun procurorii, dacă altcineva decât o parte implicată în proces filmează o infracțiune, înregistrarea nu poate fi admisă ca probă în dosar.

Modificarea art. 139 Cod procedură penală conduce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va îngreuna dovedirea infracțiunilor. Articolul 139, alineatul (3) stabilește că ”înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părți și de subiecții procesuali principali, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții” eliminându-se astfel posibilitatea de a folosi ca probe orice alte înregistrări dacă nu sunt interzise de lege. Prin această modalitate se elimină un mijloc de probă important, fiind încălcat art. 131 alin. (1) Constituție privind ordinea de drept și interesele generale ale societății. Prin limitarea înregistrărilor efectuate doar de părți și subiecți procesuali principali sunt excluse înregistrările efectuate de alte persoane decât cele expres și limitativ prevăzute de lege. Spre exemplu, dacă o persoană filmează un viol sau momentul în care o persoană primește mita, acea filmare nu va putea fi folosită ca probă pentru că filmarea nu este realizată de una din părțile din dosar,” explică procurorii.

O altă modificare ce îngreunează ancheta se referă la modificarea articolului 83, care dă dreptul suspectului de a participa la audierea martorilor, deschizând drumul spre intimidarea acestora de către persoanele puse sub acuzare.

“Modificarea art. 83 Cod procedură penală în sensul de a da drept suspectului și inculpatului să asiste la audierile martorilor va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că, în numeroase situații, martorii vor fi intimidați de prezența autorului infracțiunii, mai ales în situațiile în care se află în relație de subordonare față de acesta, cum se întâmplă în situația infracțiunilor de abuz în serviciu și corupție. În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanție absolut suficientă pentru dreptul la apărare al persoanei cercetate,” spun procurorii.

Iar modificările aduse articolului 83 vor face și mai dificilă adunarea de probe, argumentează DNA.

 “Articolul 83 litera b1), prevede că inculpatul are ”dreptul de a fi încunoștințat de data și ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi și libertăți.” Astfel, toată urmărirea penală se va efectua în prezența inculpatului, inclusiv audierea părților vătămate, părților civile, efectuarea unor percheziții sau alte acte. Sunt contrazise orice principii elementare ale investigației penale prealabile judecații, transformându-se activitatea de investigație penală într-o activitate publică și lipsită de orice confidențialitate. Spre exemplu, procurorul va trebui să încunoștințeze inculpatul despre faptul că va efectua o percheziție domiciliară la un alt inculpat sau o altă persoană fără a exista nici o garanție de păstrare a confidențialității.  În același timp este încălcat art. 21 alin. (3) din Constituția României referitor la dreptul la un proces echitabil, în condițiile în care persoana vătămată sau partea civilă nu beneficiază de un drept similar. Prevederea nu era necesară, în condițiile în care în reglementarea actuală avocatul suspectului/inculpatului poate participa la toate actele de urmărire penală, la fel ca avocatul părții civile, iar prin această reglementare se face mai dificilă obținerea de mărturii corespunzătoare adevărului din partea unor persoane care, deși nu se află în situațiile strict prevăzute de lege pentru acordarea unor măsuri de protecție, pot fi intimidate de prezența suspectului/inculpatului. Această consecință poate aduce atingere art. 131 alin. (1) din Constituția României potrivit căruia, în activitatea judiciară, Ministerul Public apără ordinea de drept, întrucât face mai dificilă sarcina procurorilor de a apăra ordinea de drept prin investigarea infracțiunilor comise,” se explică în comunicat.

Tot cu privire la percheziții, DNA reține că prin modificarea articolului 159 se introduce restricții nejustificate referitoare la efectuarea perchezițiilor care pot zădărnici obținerea unor probe esențiale.

Și mai periculoasă este considerată modificarea ce presupune închiderea unui dosar dacă în timp de un an nu a fost identificat un suspect. Asta, în condițiile în care multe dintre infracțiunile cu violență, precum omor sau viol, sunt deschise in rem, adică asupra faptei.

“Introducerea unei limite maxime de un an, în care organele de urmărire penală sunt obligate fie să dispună începerea urmăririi penale cu privire la persoană, fie să claseze cauza, aduce o atingere gravă posibilității de a investiga infracțiunile grave, a căror complexitate nu permite strângerea tuturor probelor necesare pentru dovedirea vinovăției în acest interval. În practica organelor judiciare există numeroase situații în care autorii unor infracțiuni extrem de grave (omor, viol, evaziune fiscală) nu au fost identificați în termen de un an de la începerea cercetărilor. Clasarea cauzei într-o asemenea situație înlătură posibilitatea continuării cercetărilor și elimină practic dreptul fundamental al părții vătămate prin infracțiune de a obține tragerea la răspundere penală a autorului și repararea prejudiciului, ceea ce echivalează cu negarea obligației statului de a realiza o anchetă efectivă tocmai cu privire la infracțiunile care aduc cele mai grave atingeri intereselor sociale ocrotite de lege,” avertizează DNA cu privire la modificarea articolul 305 alineatul 11.

Modificarea articolul 143 restrânge dreptul organelor de urmărire penală de a folosi comunicații înregistrate obținute legal, iar articolele 1461 și art. 153 reduc competențele proprii procurorului, deja limitate, în materia obținerii datelor privind tranzacțiile financiare, se mai arată în comunicatul DNA.

Modificarea articolul 168 va duce la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziții informatice și va îngreuna dovedirea unor infracțiuni, fără nici un argument obiectiv, în plus, spun procurorii, textul noilor prevederi nici nu este suficient de clar.

Articolul 170 limitează situațiile în care procurorii pot ridica documente sau înscrisuri necesare în investigații penale, iar articolul 249 limitează luarea măsurilor asigurătorii în vederea confiscării speciale doar cu privire la bunurile obținute din activități infracționale.

Procurorii sunt nemulțumiți și de faptul că modificările restrâng condițiile în care o persoană poate fi declarată martor protejat și limitează în mod nejustificat termenul în care o persoană poate să denunțe o infracțiune pentru a beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă.

Texte neclare, intrepretate în favoarea suspecților

Iar modificările care îngreunează ancheta nu sunt singurele probleme pe care le-au reperat procurorii DNA. Textul noilor legi nu este suficient de riguros și poate da naștere la interpretări, cele mai multe dintre ele în favoarea infractorilor, argumentează procurorii.

“Articolul 10, alineatul (2) introduce obligația de a asigura suspectului/inculpatului și avocatului ”timpul necesar pregătirii apărării, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu excepția luării sau judecării măsurilor preventive, când termenul nu poate fi mai mic de 6 ore și înlesnirile necesare pregătirii apărării, prin punerea la dispoziție și comunicarea întregului material de urmărire penală în formă electronică.” Acesta este în contradicție cu art. 94, alineatele (1), (4) și (7). Textele sunt așadar neclare deoarece nu se specifică momentul în care suspectul, inculpatul și avocatul au dreptul să primească întreg material de urmărire penală. Articolul 172 alineatele (4) și (7) prevăd că: ”expertiza se efectuează de către experți autorizați sau recunoscuți din țară sau din străinătate”. Noțiunea de ”expert recunoscut” nu este definită. Articolul 211 alineatul 5 stabilește că ”instanța de judecată, în cursul judecății, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar față de inculpat, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (1) pe o perioadă de cel mult 30 de zile care poate fi prelungit cu cel mult 150 de zile.”  Aceste dispoziții, precum și pct. 126 din lege, care modifică art. 2151 alin. 7 și 8 C.P.P., încalcă exigențele constituționale de claritate și previzibilitate a legii, în condițiile în care normele se contrazic, fiind imposibilă punerea lor în aplicare. Astfel primul text prevede că în cursul judecății măsura controlului judiciar se poate lua pe o perioadă de cel mult 30 de zile și poate fi prelungită cu 150 de zile, iar cel ce-al doilea stabilește o durată a controlului judiciar în cursul judecății de 60 de zile, cu posibilitatea prelungirii până la 5 ani de la momentul trimiterii în judecată. Totodată, art. 211 C.P.P. reduce nejustificat termenul pentru care poate fi luată măsura preventivă a controlului judiciar, dar și termenul maxim al acesteia,” se mai arată în comunicatul DNA.

Procurorii DNA mai precizează și că modificările au fost făcute fără a ține cont de observațiile magistraților.

“Cele mai recente modificări aduse Codului de procedură penală de către Parlament au fost adoptate fără a ține seama de observațiile și propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii și de asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, fără a exista o consultare și o colaborare reală cu instituțiile judiciare învestite cu aplicarea legislației penale,” se arată la finalul comunicatului de presă.

Citește și...